Pluta dunăreană la Galaţi

De două zile a acostat în portul de ambarcaţiuni o plută din trunchiuri de brad. Compusă din 60 de trunchiuri cu diametrul între 40-50 cm, legate între ele cu chingi, pluta are 18 metri lungime şi 8 metri lăţime si căntareşte peste 40 de tone. Cu un echipaj de 4 persoane, 3 nemţi şi un bulgar vorbitor de limbă română, pluta a plecat din Vidin  în luna iunie şi a navigat dusă de curenţii fluviului pănă la Galati, unde va face o pauză de 3 zile, luni urmând să plece spre Tulcea.
Împins de curiozitate astăzi am intrat în portul de ambarcaţiuni, mai ales că pe afişul prins în tufe pe faleza inferioară a Dunării scrie: "Vă aşteptam la bord".
Aşadar am pornit-o spre pasarela care duce spre portul de ambarcaţiuni, dar care era închisă cu cheia. Un paznic m-a informat că nu am acces, portul fiind proprietate privată. 
- Când s-a privatizat?
- De la început, de când s-a făcut.
- Păi nu s-a făcut cu banii de la UE? Şi cu banii noştri?
- Nu ştiu domnule, stiu că numai proprietarii de bărci au voie aici, dacă se fură ceva, eu răspund.
Îl conving că n-am venit să fur nimic, îi arat sacoşa cu câteva mici atenţii pentru cei de pe plută şi mă lasă să trec, ba chiar mă însoţeşte. Mai mult sunt surprins de faptul că vorbeşte binişor de bine engleza cu capitanul plutei, careia îi explica că i-am zis eu de afiş şi că acest lucru (vizitarea plutei) nu este permis fără acordul autorităţilor, iar dacă vrea să primescă vizitatori n-are decât să-şi lege pluta la mal, nu în portul de ambarcaţiuni.
Într-un târziu pleacă, convins că nu am intenţii rele şi trec peste balustradă şi intru pe plută. Mă întâmpină un bulgar solid, Svetoslav Velikov, care vorbeşte perfect româneşte, fiind din Kutovo şi căpitanul acestei expediţii, domnul Eisele Jurgen. Este din Karlsruhe oraş din landul Baden-Wurttemberg, în care din cele două râuri: Brigach şi Breg se formează Dunărea. Bun cunoscător al ţărilor riverane Dunarii prin funcţiile pe care le-a avut în admnistraţia ţării sale şi prin prietenii pe care îi are în diverse oraşe dunărene, Jurgen Eisele a construit aceasta plută în 2013, cănd a făcut cu ea prima expediţie pe sectorul Vidin-Calafat şi Olteniţa-Silistra. Domnia sa crede că Dunărea, fluviul european care uneşte 110 milioane de cetăţeni din 14 ţări trebuie redescoperită şi promovată. Iniţiativa "Pluta dunăreană" se doreşte a fi un mijloc de întâlnire al oamenilor şi al culturilor, de cunoaştere a ONG locale, de promovare a turismului, ecologiei şi prieteniei între oameni.
Călătoria este sponsorizată de diferite asociaţii şi societăţi, dar numărul mare al celor care au dorit să facă plimbări cu pluta, scurte calătorii, ba chiar câte o chermeză, i-a determinat pe proprietari să impună nişte taxe, care îi ajută să-şi acopere unele cheltuieli neprevăzute.
Mai multe relaţii pe pagina în limba română a plutei, sau pe pagina facebook: DanubeRaft.

Pluta dunăreana în portul de ambarcaţiuni din Galati

Jurgen Eisele.

Aspect de pe plută.

 

Aspect de pe plută.

Efectele devastatoare ale pierderilor de apă pe faleza superioara a Dunarii la Galaţi.

Detalii din fotografia din 6.06.2013

Sâmbătă dimineaţa la ora când îmi plimbam câinele printre maşinile de pe faleză care goneau pe faleza inferioara printre cei care faceau jogging, am văzut de departe cum angajatul de la Staţia de pompare S.A.D.P. de pe faleza inferioara „uda” vegetaţia în stilul lui caracteristic, adică deschizând larg un robinet şi lăsând jetul de apă se spele taluzul. M-am apropiat şi fiindcă a văzut că-mi pregătesc aparatul de fotografia a închis apa.

-         De ce lăsaţi apa să curgă la baza falezei?

-         Am udat copacii!

-         Nu ştiţi că se tasează terenul? Vreţi să vă vină dealul în cap?

-         Nu vine dom’le nici un deal!

-         Păi anul trecut n-a fost tocmai aici o alunecare de teren?

-         Ba da, da’ nu de la noi, de la golanii care au lăsat deschise robinetele de sus.

-         Păi apa asta pe care-o împrăştiaţi de fiecare data când goliţi instalaţia unde se duce?

-         Nu ştiu dom’le şi nu mă interesează.

-         Păi nu sunteţi de la Administraţia Domeniului Public?

-         Ba da şi ce-i cu asta?

-         De ce nu goliţi instalaţia dându-i drumul apei înapoi în Dunăre?

-         Hai dom’le du-te şi plimba cânele, sau fă un proiect şi dă-l la birouri la şefi sa facă ei ţevi de umplut Dunărea la loc!

Şi mi-a întors spatele intrând în cămăruţa lui din staţia de pompare.

Dar cu chestia cu robineţii deschişi minţea, iar eu am dovada că tocmai aceşti muncitori plătiţi din bani publici să ocrotesca mediul ambiant al oraşului atentează la el fără să clipească din prostie si din nesimţire.

Aveţi aici anexate fotografii din 6.06.2013, cănd pe faleza superioară din cauza unor defecţiuni la vanele conductei de alimentare, apa s-a scurs în taluzul falezei săptămâni în şir. Am fotografiat atunci şi ţevile cu apă şi pârâiaşul care se formase şi asfaltul care se lăsa în dreptul Parcului Viva. Mai mult de atât am anunţat mecanicul de la căsuţă, de scurgerea care era importanta având debit cel puţin cât un robinet de uz casnic şi care dura de multe zile. După un timp a fost schimbată o flanşă, dar urmările se văd şi astăzi şi sunt evidente pentru oricine. Faleza se dărâmă de atâta incompetenţă şi nesimţire a autorităţilor şi a serviciilor publice subordonate lor.

O adevărată cascadă porneşte de la dispozitivul montat pe conductă.

un mic pârâiaş cu efecte mari.

remarcaţi crapătura din asfalt

Unde ajunge toata aceasta apa? Evident în taluz.

Efectele înmuierii terenului: tasarea.

Defrişarea continuă cu ordin de la primar!

Azi dimineaţă o echipă de muncitori tăia de zor cu drujbele vegetaţia de pe panta falezei superioare, în timp ce alta tragea cu funii crengile tăiate şi le încărca în tractor. 

M-am apropiat de muncitori şi am întrebat ce se întâmplă, de ce se taie copacii.
-Nu ştim dom'le noi aşa am primit ordin, aşa facem.
-De la cine primiţi ordin?
-Noi de la şefii noştri şi ei de la primar. Întrebaţi-l pe primar, el tre' să ştie.
-Şi plantaţi alţi copaci în loc?
-Nu dom'le, păi de aia îi tăiem să punem alţii în loc? Ce treabă-i asta? Îi tăiem ca să se vadă Dunărea de aici de sus.
No comment.

No comment.

Primăria Galați: Tăieri și bărbieriri de vegetație

Faleza Dunării la Galați: tuns, ras și frizat.

Nici nu s-a stins bine scandalul legat de așa zisa toaletare a teilor din oraș și presa locală este plină de semnale cum că fenomenul continuă, mai la vedere, mai la șestache, ca și cum vreun grangure din primarie și-a făcut fabrica de icoane și are nevoie de lemn de tei. Așadar dacă fenomenul continuă avem toate șansele să devenim din „orașul teilor”, orașul buturugilor, sau în cel mai fericit caz cel al oțetarilor, că tot îi plăceau vechiului primar Nicolae.

Țicnela autorităților merge până acolo încât într-un studiu de fezabilitate, (studii la care stăm foarte bine, vorba tatii, Dumnezeu să-l ierte: „teoria ca teoria, practica ne omoară”), se dorește transformarea străzii Regimentul 11 Siret în pasaj pietonal de la Cinema Țiglina la Parcul Viva. Cum o să circule riveranii, pe unde vor merge mijloacele de transport în comun, nu ne spune studiul de fezabilitate, dar masacrarea teilor de pe aceasta stradă se înscrie după cum vedeți, în această dorință nestăpânită a unora de a face praf tot ce mai era de făcut în târgul pe care cu onoruri îl conduc... spre faliment.
Dar într-o pagină dedicată distrugerii sistematice și coordonate a falezei Dunării de la Galați voi atinge doar tangențial problema distrugerii arborilor din Galați sub pretextul că vor fi înlocuiți cu alții noi. Nu știu câți platani au fost plantați de A.D.P. acum 3 ani pe faleza inferioară, dar pot sa va spun câți au mai rezistat: o duzină. Așa că se pare ca nu mai avem nevoie de tei, că sunt ieftini, mai bine cumpăram leandri și mai ales palmieri, după metoda Radu Mazare &co.
O plimbare pe faleza superioară în dreptul Grădinii Botanice m-a lăsat cu gura căscată. Auzisem de la distinsul profesor de desen și pictor Nicolae Cărbunaru că se fac tăieri masive în dreptul grădinii, dar mi-am imaginat că este vorba tot despre tei, care mai fuseseră încercați cu drujba săptămânile trecute. Dar ce am găsit pe faleză întrece orice coșmar: a fost defrișată o mare parte din taluz, tăindu-se tot, arbori, arboret, tufe, arbuști individuali. Totul este bărbierit ca în palmă, nu mai este vorba de tei, că în zona erau mai mulți roșcovi, arțari și ici colo câte un corcoduș, precum și multe tufe de măcieș, dracilă și forsythia, care ne încânta primavara cu explozia ei colorată și solară. Știm cine a tăiat vegetația de pe faleză, știm la comanda cui, nu știm la ce folosește. A tăia pâna la sol TOATĂ vegetația nu are nici-o scuză. Nu poți construi nimic pe un taluz, dar nici nu-l poți ține pe loc să nu o ia la vale dacă nu-l fixezi cu vegetație. Aștept să văd ce se va întâmpla cu zona după primele ploi și mai ales după precipitațiile din această iarnă, chiar dacă tăierile smintite au fost făcute pentru regenerare. Daca adaugam la asta si micul izvor care curge din flanșa ADP, probabil rezultatele se vor vedea mult mai repede.

Flanșa care curge de ani de zile pe faleza superioară.

Aștept să văd ce va face noul comisar șef al Garzii de Mediu Galați, că de cea care a fost pe funcție până la începutul lunii m-am lămurit. Vorba aia: „garda doarme, dar nu se predă!”

S-au taiat copacii, tufele, iarba. Cine mai tine taluzul?

 P.S. în alt oraș din România, de care sunt puternic atașat sentimental, tăierile de arbori sunt supuse dezbaterii publice în fiecare an. La fel și plantările. Există planuri care pot fi consultate pe site-ul primariei cu date, arbori, străzi, specii etc. La noi în oraș de ce nu se poate? Mai precis de ce nu se poate face nimic ca lumea de peste 20 de ani? 

Pentru că „Orice națiune are conducătorii pe care-i merită”. (Joseph de Maistre, Considerații despre Franța, 1796).

Fauna falezei: șerpii

La câte broaște sunt bîn șanțurile inundate de pe faleză s-au înmulțit și șerpii. Iată dovada:

Un bou pe faleză sau reglementarea plimbării.

Nu știu dacă vă mai amintiți, dar anul trecut m-am întâlnit cu o vacă pe faleză. Ei bine, anul ăsta m-am întâlnit cu un bou.
Mergeam gânditor pe faleza inferioară cu câinele la lesă, să nu paț vrun conflict cu mitocanii, aia care mi-au explicat cum că câinii periculoși trebuie la lesă dom'le, (măcar că se vede de la o poștă că Heidi e departe de a fi încadrat în aceasta categorie), când m-am întâlnit cu un bou.

Venea drept spre mine, în pas de marș, ca atâția alți oameni care fac mișcare pe faleză și când am vrut să-l ocolesc m-a împins puternic cu mâna spre centrul străzii de am rămas fără cuvinte.
- Ține dreapta! Învață-te să mergi!
M-am trezit din stupefacție după ce trecuse de mine aproape călcându-mi câinele pe lăbuțe:
- Prietene n-ai loc pe toată faleza să mergi? Nu mai văzut că țineam câinele pe partea asta?
- Ține dreapta! Învață-te să mergi! Faleza e pentru oameni nu pentru câini! 
Și cu aceloași pas apăsat care acum nu mi se mai părea a fi sportiv ci mai degrabă cazon s-a îndepărtat.
Văzusem de mai multe zile desenate de asfalt săgeți ce indicau sensuri de mers, ba chiar și inscriptii: ține dreapta,  dar nu le luasem în seamă, (așa cum ignorasem numeroasele declarații de dragoste scrise cu vopsea gen: Te iubesc Lex-ul meu drag!)
Însă întâlnirea de astăzi cu acest bou, m-a făcut să reflectez mai mult asupra tendinței unora de a introduce regulamente și dispoziții peste tot, inclusiv după cum ați văzut, la plimbare. Probabil li se trage din perioada cănd la moda era sloganul:
-Ia pe cinci și ține aproape!

Degradarea falezei Dunării VII: Oare vorbim doar de faleză?

Să ne amintim un pic de sistemul de conducte al S.A.D.P. și de traseul lor:

• de la căsuța de pompe apa este trimisă prin conducta la baza taluzului pe toata lungimea lui pe faleza inferioara
• din conducta de pe faleza inferioara mai multe ramuri duc apa la conducta vde pe faleza superioara care incepe la Gradina Botanica și se termină la Nic-Nic.
• din conducta superioară pornește o ramură principală către strada Cloșca pe partea stânga a drumului, pâna la rondoul de pe Brăilei.
• De la rondou o conductă îngropată coboară pe spațiul verde de pe strada Brăilei până la Complexul Potcoava de Aur.
• Posibil să existe ramuri care duc la Gradina Botanică și spre Parcul Viva.
  

  

  Conductele de irigații ale SADP Galați.

  Dacă ce am găsit eu pe traseul conductei superioare și pe cel al conductei inferioare este comun și celorlalte ramuri, atunci fenomenul tasării terenului pe unde trec aceste conducte se poate extinde la arii din ce în ce mai mari din oraș. O dovedește recenta alunecare de teren din fața stadionului de pe strada Cloșca. Expertizele vor dovedi dacă am sau nu dreptate. Din nefericire la 20 de metri de aceasta alunecare de teren sunt blocurile PS de pe Cloșca, mă tem sincer pentru oamenii care locuiesc acolo dacă alunecarea va continua.

  

  Alunecare de teren pe strada Cloșca.

  
  

  

  Să fie de vină conducta?

Degradarea falezei Dunării la Galați: episodul V: Picătura chinezească

Purjarea conductei de apă la baza falezei de către salariațtii SADP Galați.

Ai spune atunci când vezi imaginile publicate pe paginile anterioare că cei de SADP Galați vor să scape de corvoada de a uda vegetațtia de pe faleză. 
Unii ar zice poate: Ce ai cu ei bă? Ce din asta cade faleza? 
Poate nu cade din asta, dar din pic cu pic se face strop, izvor, pârâu etc. O simplă plimbare pe traseul conductei de apa de Dunăre de pe faleză te face să te apuci cu mâinile de cap: mai bine n-ar mai uda, decât să producă atâta dezastru!

Robinet (Vană) spart în dreptul restaurantelor plutitoare.

Robinet care pierde apă ân dreptul restaurantului Pescarul.

Neglijență criminală, un robinet care curge de ani de zile.

Atentat la faleza Dunării de la Galați.

Robinete defecte ân sistemul de transport al apei de Dunăre folosită la udat vegetația.

Robinet defect pe faleza inferioară.

Robinet defect pe faleza superioară.

Robinet defect pe faleza superioară.

Iar efectele sunt vizibile la tot pasul: șanțuri pline cu apă, numai bune de crescut broaște și țânțari în ele, infiltrații, alunecări de teren, gropi în carosabil și în spațiul verde.

Cine a contribuit la degradarea falezei Dunării de la Galați: episodul IV

 Am văzut că la degradarea falezei Dunării de la Galați au contribuit mai mulți factori:

• politicienii locali din Consiliu Local Galați de după revoluție care au aprobat amplasarea de clădiri pe buza taluzului. (Ar fi interesant de făcut o listă cu politicienii care s-au mutat în blocurile cu vedere la Dunăre construite de Vega S.A., numai eu știu vreo 4-5 băieți deștepți și cel puțin o directoare din Primăria Galați).
• administrația publică locală gălățeană post-revoluționară interesată numai de chiolhanuri cu iz electoral, ignorantă în identificarea problemelor reale ale locuitorilor.
• societățile administrației publice locale, adevărate sinecuri ale partidelor aflate la putere de 25 de ani în Galați, lipsite de specialiști, dar și de oameni fără nici un pic de simț civic. 

Să aruncăm o privire a ce se întâmplă de ani de zile pe faleză: ca să se răcorescă salariații SADP Galați deschid robinetele de lângă stația de pompare și jeturi de apă udă taluzul, dar neavând unde să se scurgă umplu până la refuz canivourile de la baza acestuia.

Cam așa se fac golirile de instalație: apa se scurge tot la baza taluzului unde băltește luni de zile, în loc să se întoarcă în Dunăre:

Iar rezultatul vizibil an de an, vara de vară:

Cultura pura de lintiță și de matasea broaștei.

În acest șanț țînțarii sunt la a treia generație.

De ce se dărâmă faleza Dunării de la Galaţi III

Faleza Dunării de la Galaţi imediat după inaugurare.
Se observă pe toata lungimea piciorului taluzului canivoul de colectare al apelor uzate, marcat cu o linie galbenă
Foto "Vechiul Galaţi în imagini"

Priviţi fotografia de mai sus realizată în anii ^’60. La baza falezei, acolo unde se termină taluzul se observă pe fotografie o bandă lungă de aspect striat, pe care am marcat-o printr-o linie galbena pentru a o identifica mai uşor. Este un canivou, o amenajare prin care trec în general conducte, sau ca în cazul de faţă sunt colectate apele meteorice. 
În esenţă vorbim de un şanţ betonat adânc de câteva zeci de cm, acoperit cu plăci de beton cu deschizături prin care să se strecoare apa. Zăpezile topite şi apa de ploaie scursă de pe taluzul falezei sunt adunate în acest şanţ (betonat ca să nu se scurgă apa în pământ!!) şi eliminate prin conducte de canalizare în fluviu.

Atât arhitectul, cât şi constructorul au avut în vedere colectarea apelor meteorice care ar putea influenţa stabilitatea pantei în caz de umezire excesivă. Din ce mai ţin minte înainte de 1990 acest canivou era curăţat periodic de reprezentaţii intreprinderii de gospodarire comunală locală, dar în ultimii 20 de ani n-am văzut niciodată pe nimeni să-l mai cureţe. Mai multe lucrări efectuate recent pe faleză şi câteva alunecări de teren care s-au petrecut în ultimii ani, au dus la astuparea canivoului în mai multe puncte pe faleza inferioară:

·        În amonte de restaurantul „Pescăruş”, unde o ţeavă spartă care alimenta fosta terasă „Trandafirul” a săpat un adevărat şanţ pe care ulterior a avut loc o alunecare de teren. (foto 2).

·        În dreptul fostului parc de câini unde alunecările de teren generate de scurgerile din conducta de alimentare cu apa de Dunăre a spaţiilor verzi din oraş a generat adevărate grote. (foto 3).

·        La scările „albastre” unde se coboară dinspre bulevardul Coşbuc, unde constructorii care au îngropat conducta de canalizare ISPA au astupat si canivoul.

·        În dreptul grupului de sculptură în metal al lui Siclodi „Confluenţe”, unde tot conductele sparte au generat o alunecare de teren în 2011, iar lucrătorii SADP Galaţi au nivelat terenul astupând canivoul cu pământ.(foto 4).

·        În dreptul restaurantului „Libertatea” unde lucrările pentru alimentarea cu apă a teraselor plutitoare ale unor politicieni locali au astupat cu totul canivoul.

Ai spune că nu-i mare lucru, că în definitiv au rămas canalizările care drenau canivoul şi indiferent de volumul de apă aceasta tot va fi eliminata spre fluviu. În realitate aceste canalizări sunt colmatate de decenii, pline de gunoaie şi de pământ, iar lucrările care au avut loc pe faleză pentru montarea conductei de canalizare le-au întrerupt traiectoria.(foto 5, 6).

Aşa că apa provenită din topirea zăpezii şi cea de ploaie care se scurge pe taluz nu mai poate fi colectată şi infiltrează loessul taluzului. Acesta se tasează şi din loc in loc se produc cavităţi, care se prăbuşesc formând grote, ravene şi şanţuri de tip torenţial pe care apar apoi alunecările de teren. Le-am văzut cu ochii mei în incursiunile pe care le-am făcut atunci cănd duceam mâncare, sau brichete de sare căprioarei de pe faleză şi m-am îngrozit de cât de extinse sunt aceste plăgi ulcerate ale taluzului.

Exploatarea corectă  a sistemului de drenaj al falezei în ultimii 20 de ani constând doar din curăţarea periodică a canivoului şi a canalizărilor nu ne-ar fi adus în situaţia de azi, când se pune inclusiv perspectiva sumbră de a pierde faleza, singurul loc de promenada pentru gălăţeni. Dar în loc să se implice în rezolvarea imediată şi cu mijloacele pe care le are la îndemână, furnizate de societăţile proprii, Primăria Galaţi se încurcă în studii de fezabilitate, pedologice, geologice şi de mediu, în timp ce angajaţii respectivelor societăţi fac totul să dărâme cât mai repede faleza, probabil să scape de atâta muncă.
Voi reveni cu o postare dedicată acestora din urmă şi bătaii de joc faţă de domeniul public al celor care ar trebui să-l protejeze.

Altă imagine cu Faleza Dunării de la Galaţi imediat după inaugurare.
Se observă pe toata lungimea piciorului taluzului canivoul de colectare al apelor uzate.
Foto "Vechiul Galaţi în imagini"

Şanţul de colectare a apelor pluviale da pe afară în lipsă de drenaj.
Fotografie personală primavara 2014

Plin de gunoaie si pământ canivoul a devenit nefuncţional.
Fotografie personală

Colector de ape pluviale plin cu apă care nu are unde să se scurgă.
Fotografie personală

Crescătorie de broaşte şi de ţânţari..
Fotografie personală

Ađa ara acum canalizările de pe faleză.
Fotografie personală

Canalizare inutilă, colmatată şi cu traseu întrerupt.
Fotografie personală