Salvaţi faleza de Navrom Bac. Cum distruge traficul greu străzile oraşului Galaţi.

Coada la trecere bac în 2013, foto Viata Libera

Unul din motivele cele mai importante pentru care trecerea fluviului nu ar trebui făcută prin oraş este poluarea cu gaze de eşapament. Zilnic sute de maşini mai mari, sau mai mici fac coadă la trecerea fluviului, transformând oaza de aer curat de la faleză într-un melanj de praf, fum şi poluare sonoră. 
Majoritatea traficului spre Dobrogea din regiunea Moldovei, ba chiar şi din Ucraina, sau Basarabia se desfăşoara pe aici. Vara cozile formate la trecerea fluviului de către maşinile aflate în drum spre mare sunt uriaşe. Dacă adăugăm la maşinile care aşteaptă să treacă Dunărea, zecile de taximetre şi autobuzele regiei autonome de transport local, va puteţi imagina cum arată o zi încărcată la trecere bac şi mai ales cum arata aerul respirat de gălăţeni.

Coada de la trecere bac, mai 2015

Ce este mai trist este faptul că intrarea de la Trecere Bac Galaţi nu are limită de greutate pentru autovehicule aşa cum ar trebui să fie în fiecare oraş civilizat şi atunci circulaţia este permisă pentru toate categoriile de autovehicule indiferent de masă şi zilnic văd autotrenuri cu remorci, TIR-uri, basculante, camioane cu buşteni, sau cu produse laminate, autocare, autobuze etc.

Pe unde ajung aceste autovehicule cu masă totală uriaşă în afara oraşului pe drumul de centură? 
Iniţial traficul greu se desfăşura pe strada Prelungirea Saturn, pe lângă Uzina de apă, apoi pe lângă Liceul Sportiv, pe strada Stadionului, iar de acolo pe strada Oţelarilor. Vă sună cumva cunoscut numele de strada Stadionului? Aici peste drum de Liceul cu program sportiv exista blocul C1 în faţa căruia s-a produs în 2014 o alunecare de teren ce a distrus drumul şi a tasat blocul. Deşi mai toată lumea a arătat cu degetul spre Apă Canal, nimeni nu a analizat de fapt ce rol a avut traficul greu în acesta alunecare de teren şi tasare. Povestea mai departe o ştim, traficul s-a mutat când a început amenajarea străzii Otelarilor pe strada Cloşca până la intersecţia de la Popescu, fapt ce a dus în martie 2013 la distrugerea carosabilului de pe banda 2 şi la o alunecare de teren serioasă în faţa stadionului Siderurgistul.
Ori la problemele pe care le are Galaţiul cu terenul de loes, cu tasările si infiltraţiile de pe faleză numai trafic greu nu-i mai trebuie.
Să înţelegeţi mai bine: pentru o mână de şmecheri locali care câştigă milioane, admninistraţia oraşului Galaţi menţine punctul de trecere bac în oraş, distrugând faleza, distrugând drumurile, distrugând casele oamenilor!
Ce este culmea la aceste probleme generate datorate traficului greu permis de primarie prin oraş este faptul că cei care au distrus faleza sunt cei care o distrug în continuare cu camioanele lor, dar sunt aceiaşi cu cei care primesc de zeci de ani contracte de reparare si de asfaltare a străzilor din oraş.
Să luăm cazul grupuli de firme Vega. A construit cu complicitatea primăriei mai multe blocuri pe faleză, adăugând o presiune suplimentară de sute de tone asupra taluzului. În plus Vega a luat partea leului din Programul ISPA de reabilitare a reţelei de apă şi de canalizare, iar camioanele firmei au făcut praf străzile cu încărcătura lor de piatra şi pământ. În mod similar şi altă firmă Tancrad ataşată de PSD ca un peşte remora de un rechin, veşnică abonată la lucrări municipale şi nu numai, frământă asfaltul oraşului sub roţile basculantelor de zeci de tone pline cu piatră. Şi apoi primeşte lucrări de la primărie pe bandă rulantă de reparat şi asfaltat drumuri.
Interesant este faptul că şi atunci când au lucrări în alte judeţe, atât Vega cât şi Tancrad îşi trec mastodonţii plini cu piatră tot pe la Galaţi, de unde trag concluzia că mafia transportatorilor navali si cea a firmelor de construcţii sunt bara-bara, în timp ce noi ne uităm ca proştii cum faleza ne fuge de sub picioare.

Salvaţi faleza Dunării de S.C. Trecere Bac

Nu e campanie electorală desfăşurată după 1990 la Galaţi în care politicienii locali să nu promită construcţia unui pod peste Dunăre. Mai nou, noul primar al Noului Galaţi (??!!), Marius Stan vrea chiar un tunel pe sub Dunăre, pentru care a aruncat deja sume consistente de bani din bugetul local pe studii de fezabilitate. Nu e rea ideea unui tunel, au facut-o olandezii la Rotterdam pe sub Maas, nemţii la Hamburg pe sub Elba şi belgienii la Anvers pe sub Escaut, dar să nu uităm ce sunt Rotterdam, Hamburg şi Anvers: primule trei porturi ca marime din Europa, cu alte cuvinte oraşe cu bani mulţi. Aşa că Marius Stan visează cai verzi pe pereţii tunelului de sub Dunăre, fituid în acelaşi timp bănuţii cetăţeanului pe visele sale faraonice.

Ori ce nu pricepe Mariu Stan, venit ceva mai recent cu pluta în politica gălăţeană, este că aparent toată clasa politică vrea pod peste fluviu, sau tunel, ce-o fi el, dar de fapt indiferent de partid politicienii nu fac altceva decât să saboteze aceste idei fiind legaţi nemijlocit de interesele celei mai profitabile firme din Galaţi: S.C. Navrom Bac S.R.L.

Să dezvoltăm un pic subiectul. S.C. Navrom Bac S.R.L. Galaţi este o filiala a Navrom S.A., companie naţională de transport naval. La conducerea acestei companii naţionale s-au perindat de-a lungul anilor nume sonore de politicieni galăţeni: Mircea Nicu Toader fruntaş şi deputat PDL (1990-1991), Viorel Ştefan (1991-1996) senator PSD, Hărţan Constantin, politian PSD şi cumătru cu Dan Nica (în prezent).

Din considerente numai de ei ştiute reprezentanţii Fondului Proprietăţii de Stat au decis la începutul anilor 2000 că Navrom S.A. este mai bine să fie privatizată, aşa că în mai multe rânduri au scos la vânzare pachete mari de acţiuni ale societăţii, achiziţionate pe rând de firma S.C. Transport Trade Services din Bucureşti, care deţine în prezent 87,39% din acţiuni, restul de 12.6% fiind minoritari.

Citez din interviul dat de Mircea Toader ziarului Viaţa Libera din 10.02.2004:

„Flota fluviala s-a vandut altfel. NAVROM Galati prin bursa, de exemplu, dar s-a castigat incomparabil mai putin, de ordinul a 3,5 milioane de dolari nici nu ştiu dacă s-a ajuns la aceasta suma.”

S.C. Transport Trade Services din Bucureşti cunoscută ca T.T.S. S.A. are acţionar majoritar pe domnul Mircea Alexandru Mihailescu în proporţie de 45,8% şi International Finance Corporation , divizia de investiții a Băncii Mondiale, cu 9,99%. Restul acţiunilor sunt deţinute de persoane fizice, în cote de sub 10%, printre ele numarându-se foşti şi actuali directori de la Navrom.

De exemplu directorul executiv actual domnul Hărțan Constantin deţine la aceasta firmă 5%, iar domnul senator Viorel Ştefan 6000 de acţiuni, care potrivit declaraţiei de avere din 2012 (ultima postată de site-ul Parlamentului) i-a adus în acel an 736.034 lei. Nici domnul deputat Mircea Toader n-a stat departe de TSS, domnia sa încasând pentru „colaborări” în 2014 nu mai putin de 41.664 de lei.

Cum de au devenit aceşti foşti sau actuali directori ai Navrom acţionari tocmai la firma care a cumpărat Navromul este o întrebare pe care ar trebui să și-o pună instituţiile statului. Tot ei ar trebui să se întrebe cum S.C. Navrom Bac S.A. (aşa cum apare în documentele Navrom S.A. ani de zile, a devenit în 1999 S.C. Navrom Bac S.R.L. şi cine sunt cei 18 acţionari care controleaza acest S.R.L. performant: 11 din ei deţin 97%, iar 7 din ei deţin 3%.

Oameni norocoşi care au făcut o alegere corectă în viaţă şi despre care „Viaţa Liberă” în 2013 scria că numai operaţiunile de trecere a Dunării cu bacul de la Galaţi aduc de 7 ori mai mult venit decât toată flota de peste 500 de nave ale Navromului.

Mai concret din bilanţul contabil al C.N.F.R.Navrom S.A. pe 2013, rezultă că profitul este de 4.615.187 lei, sumă identică cu profitul înregistrat de S.C. Navrom Bac S. R.L. în acelaşi an. La o cifra de afaceri de 12 milioane de lei în anii 2012 şi 2013, Navrom Bac a avut un profit de 38% şi respectiv 33%, iar în 2014 la o cifra de afaceri de 13 milioane de lei a înregistrat un profit de 5,57 milioane de lei.

Cu alte cuvinte Navrom Bac din Galaţi ţine în viaţa compania mamă C.N.F.R. Navrom care este total neperformantă: majoritatea navelor sunt gajate pentru un credit luat pentru reabilitarea flotei fluviale, iar nu mai puţin de 28 milioane de € sunt contractate în fiecare ani din ultimii zece cu S.C. T.T.S , care se obligă sa asigure marfa pe care s-o transporte Navrom.

Şi atunci ce ai domle’cu Trecere Bac? E profitabilă, aduce venituri locale, dă de lucru la 50 de muncitori, ţine în viaţa încă 600 de locuri de muncă de la Navrom, ce dacă a îmbogăţit pe unii?

O să intrăm în detalii legate de activitatea foarte rentabilă pentru acţionaratul S.C. Navrom Bac S.R.L. Galaţi , dar extrem de costisitoare pentru noi gălăţenii datorită amplasarii eronate a acestui punct de trecere al fluviului în oraş în episoadele următoare

Din nou despre drenajul apelor pe faleza Dunării de la Galaţi

Tub din Premo distrus de prabuşirea digului de piatră.

Într-o prezentare pe care o găsiţi aici pe care am ţinut-o anul trecut la întâlnirea dintre societatea civilă şi administraţia publică locală, pe teme de reabilitare a falezei Dunării de la Galaţi, am insistat asupra refacerii sistemului de drenaj al apelor meteorice, foarte ingenios elaborat şi construit, dar în prezent distrus complet şi nefuncţional.
Pe scurt proiectantul amenajarii falezei s-a gândit acum 50 de ani la faptul că apa meteorică dacă nu este captată şi eliminată poate duce la tasarea terenului, umezirea lui şi alunecări de teren, aşa că a gândit un sistem de colectare şi drenaj a acestora în Dunăre. M-am gândit adesea în plimbarile mele prin crângul falezei din ultimii ani la ce au folosit zecile de cămine de vizitare situate în spaţiul verde aparent fără nici-o logică. Majoritatea din ele nu mai au capace metalice din fonta de foarte mult timp, multe din ele sunt doar gropi betonate foarte periculoase pentru cine se aventurează în zonă. Unele sunt pline de pământ, altele au folosit drept punct de colectare a gunoiului. Oricum nimeni nu ştie la ce au folosit, nici măcar actualii administratori ai falezei, salariaţii SADP.
Ce sunt aceste gropi de canalizare în mijlocul parcului? Cămine de vizitare si de decantare a apei meteorice (ploi şi zăpezi) adunate de pe taluzul falezei în şanţul betonat de la baza pantei, aşa numitul "canivou".
Apa scursă de pe versant ajungea în şanţ, vegetaţia era oprită de grătarul de beton, iar noroiul adus de apă ajungea în aceste cămine, sedimenta şi era evacuat manual, pentru ca apa să se scurgă mai departe în Dunăre prin tuburile de beton comprimat ("premo").
Situaţia canivoului de colectare a apei o cunoaşteţi: după prezentarea mea, la vreo lună, doi muncitori de la Ecosal s-au apucat de curăţat şanţul şi după vreo sută de saci de pământ scoşi a venit iarna şi s-au oprit. Curăţaseră aproape până la "Confluenţe", dar nu asiguraseră nici-o cale de drenaj apei, aşa că la un moment dat lucrau în apă, iar după ce s-au oprit toata munca lor a fost data peste cap de toaletarea de toamna a falezei şi apoi de ploi, aşa cum am mai scris aici.

Capatul canalizării pluviale de unde ar trebui începută verificarea traseelor.

Ce nu putusem fotografia anul trecut datorită apelor fluviului care erau crescute au fost canalele de scurgere a apei în fluviu. Cum astăzi apele sunt mai scăzute am identificat aproape 10 guri de scurgeri şi cerd ca de aici ar trebui să înceapă Primăria Galaţi prin societăţile sale subordonate să înceapă: să sape de-a lungul conductei, s-o scoată dacă este distrusă, sau s-o cureţe dacă este colmatată şi apoi în amonte de conductă să repare caminele de vizitare si golire şi şanţul canivou.
Asta ar trebui să facă Primăria!
Ori în loc să repare sistemul de drenaj care este principala cauză de degradare a falezei, administraţia locală sparge a 3-4 oară sute de mii de euro pe studii de fezabilitate. Să ne amintim: în 2000 primarul Dumitru Nicolae a comandat un studiu de fezabilitate, (dar în urma lui n-a mişcat un deget în ameliorarea situatiei de pe faleză), studiu ignorat de actualul primar Marius Stan, care în 2014 a dat 347.000 de lei pentru alt studiu, iar in 2015 mai are bugetaţi înca 100.000 pentru "completarea studiului". Aşadar în mai puţin de 5 ani primaria a cheltuit o jumătate de milion de lei pe studii de fezabilitate şi în afara unor planşe frumos colorate, prezentate pe "şestache" în aceeaşi zi când societate civilă, în speţă Asociaţia "Galaţi oraşul meu" provocase primaria la o dezbatere publica pe tema falezei, n-a facut nimic. Iar urmările se văd, crăpaturi, surpări, alunecari de teren şi ameninţarea unor evoluţii severe în caz de cutremur.

Digul de piatră s-a dărâmat
A venit apa si l-a luat...