marți, 8 septembrie 2009

Ziua in care pleaca randunelele

Astazi se zice din batrani ca este ziua in care pleaca randunelele. Dimineata pe la 9 la mine in cartier era o agitatie nemaipomenita pe cer, sute de randunele zburau si gangureau pe cerul plin de nori, confirmandu-mi inca o data ce stiam de la tara ca de Sf. Marie aceste pasari zboara spre tarile calde.
Nu stiu cum se face dar cam la aceasta data in zona in care traiesc eu se strica vremea si dupa o vara torida vine un val de frig care dureaza cateva zile, dar care determina de fiecare data plecarea randunelelor.
Am avut cateva experiente interesante cu aceste pasarele pe care vreau sa vi le impartasesc si voua.
Prima ar fi ca in urma cu mai multi ani eram plecat in starinatate la socrii mei si m-a prins septembrie pe acolo, (de fapt statusem pentru sarbatoarea culesului viilor). Asa ca am asistat intr-o zi la plecarea randunelelor din sat care au zburat mai multe ore in cerc deasupra satului, tipand intr-una, de parca-si luau "la revedere". A doua zi dupa plecarea lor m-am intors si eu in Romania si tot drumul a fost o vreme ca acum, un fel de noiembrie si cu ploaie si cu vant si cu frig. Aveam pe vremea aceea serviciul indeva aproape de Dunare si pe terasa biroului tinem multe plante tropicale, asa ca imediat a doua zi ce am ajuns acasa am fost la serviciu sa-mi verific florile. Am avut surpriza sa gasesc in grupul sanitar, catarate pe ferastra care era deschisa, la adapost de rafalele de ploaie si de vant o pereche de randunele epuizate, care nici nu mai aveau putere sa fuga de mine pe geamul deschis. Zic o pereche ca una era mai mare decat cealalta. A doau zi nu le-am mai vazut, vremea se mai muiase si probabil si-au reluat zborul.
A doua. Anul trecut m-a prins septembrie pe grindul Chituc unde merg de mai multe ori pe vara cu cortul, iar de Sf. Marie vremea s-a stricat si a trebuit sa strangem totul si sa plecam acasa. Pe drumul care ducea dinspre Sacele spre Nuntasi, pe stalpii de telegraf erau mii de randunele venite probabil de departe care se odihneau inainte de a porni in calatorie peste mare, catre tari mai calde. Am trecut cu masina minute in sir pe langa ele, parea ca aveau o adunare generala a randunelelor.
Drum bun si va asteptam la anul!

2 comentarii:

  1. He he, ai si tu blog? super fain, am sa te citesc de acum incolo!

    RăspundețiȘtergere
  2. Anul acesta pe o grinda in sura si-au facut cuib o pereche de randunele.Treptat s-au obisnuit cu noi, cu pisicutele si catelusa care misunau prin curte.Acum puiutii sunt mari, fac exercitii de zbor zilnic; e o minune sa stai sa-i privesti toata ziua!Ieri au disparut cateva ore si pur si simplu eram tristi.Au venit la culcare si ne-am linistit ! Si pur si simplu cei din vecini vin ''in vizita'' si povestesc de-ale lor stiute. Ne gandim tot cu tristete la ziua in care vor pleca si asteptam anul care vine intoarcerea lor. Suntem convinsi ca vor reveni pentru ca s-au simtit in siguranta si comfortabil la noi. Experienta e oricum de neuitat !

    RăspundețiȘtergere