O fotografie de epocă.

O ilustrată de la începutul secolului XX, cu un vapor de pasageri aflat la ponton în Galaţi, ne aduce aminte de perioada glorioasă a navigaţiei fluviale româneşti, când oraşul nostru era piesa principală a transportului pe Dunăre, între porturile dunărene româneşti, dar şi străine. În 1989 plecau zilnic din Galaţi 47 de nave de pasageri, din nefericire acum nu mai pleacă niciuna!
Despre ce vapor este vorba în ilustrata de acum o suta de ani?
O incursiune în arhivele marinăreşti româneşti şi străine ne aduce mai aproape de a identifica pasagerul din imagine. Acesta este "Orientul", vapor construit la Budapesta în 1870 la şantierele Obuda. Nava avea o lungime de 76 metri, o lăţime de 15 metri şi era propulsata de un motor de 675 CP. Nava avea două catarge şi două coşuri de fum, iar propulsia era realizata cu ajutorul zbaturilor. După lansare nava a intrat în exploatarea firmei austriece DDSG ( Donau Dampf Schiffts Gesells) ca navă de pasageri, sub numele "Orient", fiind utilizată pentru curse spre Budapesta, Belgrad, Orşova ş.a.

"Orient" în portul Orşova.

În 8 August 1890 se înfiinţează la Galaţi Societatea Navigaţiei Fluviale Române cu rolul de a asigura transportul de pasageri şi de mărfuri pe Dunăre. În vederea atingerii acestui scop NFR achiziţionează de la DDSG nava "Orient" pe care o rebotează "Orientul", denumire pe care o păstrează până-n 1920 când este re-rebotezată "Ştefan cel Mare".
Cum "Orientul" îi amintea Regelui Carol al României de nava cu care călătorise spre noua lui ţară de la Buziaş la Turnu Severin, pe nume "Franz Joseph" (Neptun-Franz Joseph-Melk), regele decide ca să  o transforme în yaht regal. Sunt deja binecunoscute imaginile cu "Orientul" de pe vremea când era yaht regal şi când regele şi familia sa vizitează oraşul Galaţi.

"Orientul" la sosirea în portul Galaţi la 18 Iunie 1906.

Locuitorii Galaţiului aşteptând familia regală.
Ilustrata de pe "Vechiul Galaţi în imagini"

Familia Regala la sosirea în portul Galaţi.
Ilustrata de pe "Vechiul Galaţi în imagini" 

Gata de plecat în cursă.

"Orientul" în croazieră pe Dunăre.

Ulterior vaporul intră în exploatare la Galaţi ca navă de pasageri şi de croaziere pe fluviu.
Imediat după primul război mondial în 1920 navei i se schimbă numele în "Ştefan cel Mare". Marina româneasca mai avusese o navă cu acelaşi nume, construită la Linz în Austria la Mayer Shipyard în 1866, pentru Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pe care acesta n-a mai apucat să o folosească. (Este nava pe care în septembrie 1883 la Cernavodă se întruneşte comisia de evaluare a oportunităţii construirii unui pod peste Dunăre şi care este scoasă din servicu în 1893.)
Pe multe situri "Ştefan cel Mare" apare cu un singur coş de fum, fapt ce poate duce la confuzii cu alte nave. Vom incerca să facem lumina în acest caz în articolele următoare.