Ghinde şi colţani

Ghinde şi colţani.

S-au copt ghindele!  Singurul stejar de pe faleza inferioara a Dunării a fructificat multe ghinde în acest an, pentru a-şi duce mai departe informaţia genetică. O parte din ghinde au pe ele nişte formaţiuni tumorale numite "colţani", datorită aspectului dinţat, ca nişte colţi de animal. Ce sunt aceşti colţani?
Colţanii apar ca urmare a acţiunii dintre ţesuturile ghindei, fructul stejarului şi un parazit care atacă aceste fructe. Este vorba de o viespe de stejar, Andricus quercumcalicis, care primăvara devreme înţeapă mugurele de fruct al stejarului şi depune în mugure un ou, sau două, din care vor ieşi larve. Pe măsură ce cresc, larvele irită ţesuturile gazdei şi din producţia de celuloză se vor ivi aceste formaţiuni neregulate şi stranii, care cad odată cu ghindele din copac. Atunci când ouăle de viespe sunt depuse pe un mugure de frunză, aceasta va genera o formatiune tumorală sferică numită "gală". Din gale şi din colţani după ce larvele de viespe ajung la maturitate, arătând ca un mic vierme de aproape 2 cm, vor ieşi noi viespi adulte în anul următor. Fenomenul este foarte răspândit în pădurile de stejar, unde viespile atacă uneori toate fructele dintr-o pădure. Deoarece conţinutul de taninuri din gale şi din colţani este foarte ridicat, aceste fructe bizare sunt adunate de oameni şi folosite la tăbăcirea pieilor. Interesant este faptul că dupa unii autori n-ar fi vorba de parazitism, ci de "mutualism biologic", o formă de simbioză prin care ambele vieţuitoare ar avea de câştigat.

Colţan cules pe faleza Dunării de la Galaţi.