luni, 30 ianuarie 2012

Căprioara de pe faleză

În cercul galben observaţi silueta elegantă a căprioarei.
După mai multe săptamâni de zile în care n-am văzut căprioara de pe faleză, sâmbata asta norocul mi-a surâs şi am avut ocazia să văd de aproape şi să fotografiez această gingaşă faptură pentru care am un respect deosebit. Respectul mi se trage din observarea calităţilor excepţionale pe care le poseda acest animal şi a nivelului de adaptare la condiţiile de mediu. Sâmbătă când am avut această întâlnire de gradul III, bietul animal era hăituit de nu mai puţin de 5-6 căini comunitari care încercau s-o prindă prin diverse tehnici de haită, redeşteptate în javrele care şi-au găsit adăpost pe faleză. Între altele, din toamna până acum, numărul căinilor comunitari de pe faleză s-a triplat, mulţi noi veniţi refugiindu-se aici din vremea sărbătorilor şi a petardelor. Făra să cunoască cu cine se pun, câinii nou veniţi încearcă şi ei cum au încercat şi alţii înainte, să prindă căprioara, dar sfârşesc în acelaşi fel lamentabil, epuizaţi, cu limba "cravată" şi fără suflu. În anii de când convieţuieşte cu câinii comunitari graţioasa căprioară a învăţat că coteii de pe faleză nu sunt lupi şi-şi bate joc de ei cu graţie şi inteligenţă, alergând ca vântul dintr-un loc în altul şi lăsând câinii să adulmece urme pe care le-a lăsat cu minute bune în urmă. Şi apoi salturile de 2-3 m în diverse direcţii fac cercetarea urmei aproape imposibilă şi derutează constant urmăritorii. Stând nemişcată la 10-12 metri de câinii care o căutau cu nasul în iarbă, atentă, vigilentă chiar, m-a lăsat să mă apropii la 15 metri de ea, intuind că nu reprezint niciun pericol. În graba mare am tras cam 50 de fotografii, fără să bag de seamă cum era reglat aparatul de fotografiat şi doar pentru un scurt film am utilizat un alt aparat foto. Disperarea mi-a fost uriaşă când toate prim planurile şi chiar portretele caprioarei le-am găsit subexpuse. Asa ca postez si eu ce-am mai putut salva.
video

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu