Salvaţi faleza de Navrom Bac. Cum distruge traficul greu străzile oraşului Galaţi.

Coada la trecere bac în 2013, foto Viata Libera

Unul din motivele cele mai importante pentru care trecerea fluviului nu ar trebui făcută prin oraş este poluarea cu gaze de eşapament. Zilnic sute de maşini mai mari, sau mai mici fac coadă la trecerea fluviului, transformând oaza de aer curat de la faleză într-un melanj de praf, fum şi poluare sonoră. 
Majoritatea traficului spre Dobrogea din regiunea Moldovei, ba chiar şi din Ucraina, sau Basarabia se desfăşoara pe aici. Vara cozile formate la trecerea fluviului de către maşinile aflate în drum spre mare sunt uriaşe. Dacă adăugăm la maşinile care aşteaptă să treacă Dunărea, zecile de taximetre şi autobuzele regiei autonome de transport local, va puteţi imagina cum arată o zi încărcată la trecere bac şi mai ales cum arata aerul respirat de gălăţeni.

Coada de la trecere bac, mai 2015

Ce este mai trist este faptul că intrarea de la Trecere Bac Galaţi nu are limită de greutate pentru autovehicule aşa cum ar trebui să fie în fiecare oraş civilizat şi atunci circulaţia este permisă pentru toate categoriile de autovehicule indiferent de masă şi zilnic văd autotrenuri cu remorci, TIR-uri, basculante, camioane cu buşteni, sau cu produse laminate, autocare, autobuze etc.

Pe unde ajung aceste autovehicule cu masă totală uriaşă în afara oraşului pe drumul de centură? 
Iniţial traficul greu se desfăşura pe strada Prelungirea Saturn, pe lângă Uzina de apă, apoi pe lângă Liceul Sportiv, pe strada Stadionului, iar de acolo pe strada Oţelarilor. Vă sună cumva cunoscut numele de strada Stadionului? Aici peste drum de Liceul cu program sportiv exista blocul C1 în faţa căruia s-a produs în 2014 o alunecare de teren ce a distrus drumul şi a tasat blocul. Deşi mai toată lumea a arătat cu degetul spre Apă Canal, nimeni nu a analizat de fapt ce rol a avut traficul greu în acesta alunecare de teren şi tasare. Povestea mai departe o ştim, traficul s-a mutat când a început amenajarea străzii Otelarilor pe strada Cloşca până la intersecţia de la Popescu, fapt ce a dus în martie 2013 la distrugerea carosabilului de pe banda 2 şi la o alunecare de teren serioasă în faţa stadionului Siderurgistul.
Ori la problemele pe care le are Galaţiul cu terenul de loes, cu tasările si infiltraţiile de pe faleză numai trafic greu nu-i mai trebuie.
Să înţelegeţi mai bine: pentru o mână de şmecheri locali care câştigă milioane, admninistraţia oraşului Galaţi menţine punctul de trecere bac în oraş, distrugând faleza, distrugând drumurile, distrugând casele oamenilor!
Ce este culmea la aceste probleme generate datorate traficului greu permis de primarie prin oraş este faptul că cei care au distrus faleza sunt cei care o distrug în continuare cu camioanele lor, dar sunt aceiaşi cu cei care primesc de zeci de ani contracte de reparare si de asfaltare a străzilor din oraş.
Să luăm cazul grupuli de firme Vega. A construit cu complicitatea primăriei mai multe blocuri pe faleză, adăugând o presiune suplimentară de sute de tone asupra taluzului. În plus Vega a luat partea leului din Programul ISPA de reabilitare a reţelei de apă şi de canalizare, iar camioanele firmei au făcut praf străzile cu încărcătura lor de piatra şi pământ. În mod similar şi altă firmă Tancrad ataşată de PSD ca un peşte remora de un rechin, veşnică abonată la lucrări municipale şi nu numai, frământă asfaltul oraşului sub roţile basculantelor de zeci de tone pline cu piatră. Şi apoi primeşte lucrări de la primărie pe bandă rulantă de reparat şi asfaltat drumuri.
Interesant este faptul că şi atunci când au lucrări în alte judeţe, atât Vega cât şi Tancrad îşi trec mastodonţii plini cu piatră tot pe la Galaţi, de unde trag concluzia că mafia transportatorilor navali si cea a firmelor de construcţii sunt bara-bara, în timp ce noi ne uităm ca proştii cum faleza ne fuge de sub picioare.