A fost odata iarna...

Cu putin timp inainte de Craciun, dupa o serie de ani in care n-am avut zapada de sarbatori, Dumnezeu ne-a blagoslovit cu o ninsoare de zile mari, care a paralizat orasul nostru si ale carei urmari inca se mai vad si astazi dupa aproape o luna. Cum s-au decurcat edilii nostri a vazut toata lumea, cred ca n-au fost autoritati publice mai injurate decat cele de la Galati, nicaieri in tara. De la prefectul Paun, (era sa scriu acarul Paun) care a inchis toate drumurile din judet, ca sa se poata asterne zapada pe ele (si peste cei prinsi in nameti) si pana la vajnicul nostru primar Dumitru Nicolae, poreclit pentru realizarile sale marete "Nici-o-lae" care ca intodteauna a fost depasit de evenimente, toate autoritatile publice locale si-au aratat dispretul fata de cetatenii acestui oras si judet. Voi publica in zilele urmatoare o serie de fotografii facute in acele zile asta.."ca sa nu uiti Darie!" cand te mai duci la urna ca sa-ti votezi alesii!
Cel mai mult m-a afectat insa dezinteresul total cu care a fost tratata faleza Dunarii, locul cel mai frecventat de iubitorii de aer curat din oras. Zile in sir nimeni n-a dat o lama de plug pe faleza de jos si doar soarele din ultimele zile a reusit sa ascunda incompetenta crasa a autoritatilor in materie de management public. In toata acesta perioada am fost in "concediul pentru bugetari cu de-a sila de-a lu' Boc", asa ca mi-am plimbat cainele, sotia, copiii si invitatii de Craciun, la inceput printre nameti, apoi eschivand blocurile de gheata si poleiul de pe jos, iar mai recent ocolind noroiaiele ISPA si rahatii de caine. In tot acest interval din 16 Decembrie si pana la Boboteaza n-am vazut decat intr-o singura zi reprezentantii firmei RWE care au in grija faleza de jos: in Ajunul Bobotezei, cand sub supravegherea unui sef, vreo zece doamne maturarese de la respectiva firma imprastiau sare pe jos, de la cosmelia aia tinuta de mai multi ani pe post de scena municipala si pana la debarcaderul carciumii numita pompos "Libertatea", ca nu cumva la ceremonia sfintirii apelor sa cada jos si sa-si rupa ceva vreun oficial local, sau Doamne fereste! mai stiu eu poate chiar episcopul Dunarii de jos si sa se ajunga la vreo afurisanie! Cum popoul preasfintit este important, s-au azvarlit zeci de kilograme de sare care maturate in spatiul verde vor face praf gazonul si asa chel.