O ipoteză despre moartea în masă a păsărilor sălbatice

Presa locală şi cea naţională a abordat mai multe zile la rând tragedia păsărilor sălbatice care au început să moară în masă în mai multe localităţi din ţară. Deşi noi am fost scutiţi de astfel de întâmplări ele sunt posibile oricând şi în oraşul nostru, iar dincolo de exagerările presei şi de explicaţiile adesea confuze ale autorităţilor, subiectul nu este nou şi nici neobişnuit. Atrăgeam atenţia încă din luna decembrie pe acest blog asupra modificării comportamentului păsărilor sălbatice datorită căderilor mari de zăpadă din luna decembrie, care a făcut ca multe păsări sălbatice să-şi părăsească habitatul natural şi să se apropie de oraş în căutarea hranei imposibil de găsit pe câmpurile acoperite de zăpadă. Acest fenomen l-am observat de câţiva ani la grauri, cum cad zăpezi abundente, cum stoluri uriaşe din această specie pătrund în oraş pentru a se hrăni cu fructe de pe arbuştii decorativi, sau resturi de fructe de pe pomii fructiferi. Am zărit aproape regulat în ultimii ani grauri în grădina casei părinţilor mei unde adună bob cu bob toate ciorchinele de struguri stafidite de pe corzile de viţă de vie, sau cireşele uscate şi încă necazute de pe crengile inabordabile din pomii fructiferi. Stoluri de grauri am văzut şi pe faleză culegând bobiţele roşii ale unor arbuşti decorativi.
 Presupun deci că în disperarea lor de a se hrăni cu ceva, păsările sălbatice vin în oraşe şi consuma fructele arbuştilor decorativi care adesea pot fi otrăvitoare. La fel pe perioada frigului pătrunzător stoluri de raţe sălbatice care nu se pot hrăni în bălţile îngheţate bocnă, vin la Dunăre, în zona de vărsare a canalizărilor oraşului, unde înghit de foame aproape toate mizeriile aduse de apă din reţeaua de canalizare urbană. În urmă cu un an, am găsit pe malul fluviului (de fapt câinele meu a simţit mirosul), cadavrul unui răţoi superb, care înghiţise, sau încercase să înghită, conţinutul unei pungi de plastic cu ceva resturi alimentare în ea şi murise sufocat. 
Este evident deci că în clipa în care animalele sălbatice îşi părăsesc habitatul lor şi se apropie de colectivităţile umane, se confruntă cu noi riscuri, pentru care nu au încă un răspuns bine conturat, din lipsă de experienţă în rezolvarea acestor noi situaţii. Aşadar cred că păsările moarte din ultima vreme au murit de foame, la care s-a asociat frigul, iar în unele cazuri s-au intoxicat cu alcaloizii din fructele arbuştilor decorativi, pe care le-au consumat în lipsa hranei normale. Urmează să vedem rezultatele analizelor de laborator pentru a trage o concluzie clară.