|
Cotele scăzute ale Dunării. |
S-a anunţat oficial că am atins cota cea mai scazută a apelor fluviului din acest an şi doar câţiva centimetri ne mai despart de recordul din 1921 când Dunărea a avut debitul istoric cel mai mic. Partea dinspre mal a portului de ambarcaţiuni este aproape complet colmatată, doar bărcile cu pescaj mic mai pot intra sau ieşi, iar stâlpii debarcaderului sunt aproape integral afară din apă.
Cum situaţia este prezentă pe malul galăţean de mai bine de o lună, m-aş fi aşteptat ca cei responsabili de buna întreţinere a malului Dunării să profite de vreme şi de cote şi să facă ce n-au făcut de decenii: repararea digului de pe mal, toaletarea albiei, dragarea aluviunilor depozitate de ani de zile. Să începem cu digul de piatră care este perforat ca un şvaiţer, pe toata lungimea lui. Chiar şi acolo unde nu sunt cavităţi vizibil săpate de apă în dig sub stratul de piatră sună a gol semn că şi alte porţiuni din dig se vor prăbuşi.
|
Spărtură în dig. |
|
Găurile de ieri, crevasele de astăzi. |
|
Distrugeri în dig. |
|
În această grotă locuieşte o căţea recent fătată, cu puii ei. |
Unele dinn grotele săpate în mal sunt atât de mari încât au fost folosite asta vară ca adăpost de boschetari sau de câinii comunitari de pe faleză. Unde nu sunt gropi, digul de piatră este asaltat de bălării, unele din ele devenind între timp copaci în toată firea, dizlocând prin rădăcinile lor structura digului.
Unde trebuiesc căutaţi (i)responsabilii situaţiei de pe faleza Dunării? În primărie, unde pe post de "city manager" arde gazul pe bani mulţi şi filodorme substanţiale fostul director de la APDM (Administraţia Porturilor Dunării Maritime) Galaţi, Florin Popa, care pe vremea când era director la APDM spunea că digul falezei este al primăriei, iar acum când este un băgător de seama prin târg spune că este al APDM-ului. Cu papagalii ăştia roşii ai P.S.D.-ului local pe post de administratori ai oraşului vom rămâne fără faleză. Un "falezist", dar şi un specialist în domeniu mi-a declarat zilele astea că primaria ignoră în totalitate prevederile legale prin care digul îi revine în administrare şi întreţinere, provocând distrugerea malului fluviului şi infiltrarea taluzului falezei cu apă, fapt ce ar putea avea efecte de domino: prăbuşirea drumului de pe faleza inferioară, erodarea taluzului şi prăbuşirea drumului de pe faleza superioaraă, urmate de tasarea blocurilor de pe faleză şi prăbuşirea lor. Dincolo de acest scenariu apocaliptic, faptul că Primaria Galaţi lasă pe seama unui incompetent managementul oraşului seamănă cu o crimă. Am văzut cum
angajaţii primăriei lasă să curgă apa de irigaţii pe taluzul falezei. Am văzut cum
şanţurile de dren sunt pline de apă, broaşte şi cum lucrează la baza falezei. Am văzut cum se transformă faleza în
zona umedă.
Toate acestea mă fac să cred că delăsarea nu este generată doar de prostie sau de ignoranţă ci şi de interese politice de grup apropiate primariei: "lasă să se distrugă ca să avem ce repara cu firmele de partid". Iar principalul vinovat este popândăul care stă de trei mandate pe scaunul lui GhiţăVasiliu fără să facă nimic. Adică nimic bun. Că la prostit lumea îl duce capul şi la recompensat slugile se pricepe: toate firmele administraţiei locale sunt înţesate de
oamenii primarului numiţi politic şi de neamurile lor care sug din bugetul local ca nişte lipitori.
Pentru documentare citiţi Legea 259/2010 a Siguranţei digurilor şi-o să vedeţi că papagalii roşii pot fi şi bagaţi şi "la colivie" pentru încălcarea legii digurilor!
Pentru acces la link-uri daţi click pe cuvintele subliniate cu galben.
RăspundețiȘtergere