Mitul lui Orion

Orion orb căutând soarele, ulei pe pânză de Nicolas Poussin 1658, Metropolitan Museum of Art , New York

Există numeroase variante ale legendei lui Orion. Dacă le-am înşira pe toate ne va lua mult timp, aşa că va voi prezenta pe cea mai cunoscută. Ajuns fără soţie uriaşul pleacă în insula Chios, unde regele insulei pe nume Oenopion avea o fată foarte frumoasă pe nume Merope. Ca să-i dea fata, regele îi cere lui Orion care era un vânător desăvârşit să cureţe insula de animalele sălbatice. Deşi a vânat aproape toate animalele de pe insulă Orion nu a putut îndeplini sarcina şi drept pedepsă Oenopion l-a orbit şi l-a azvârlit în mare. Bâjbâind în întuneric uriaşul ajunge pe insula Lemnos unde zeul Hephaistos avea atelierele de forjat metalul şi Orion devine ucenicul acestuia mânuind foalele forjei. Încântat de seriozitatea lui zeul cel şchiop îl ajută să-şi recapete vederea. Îl urca în cârca lui Orion pe ajutorul său Cedalion care-l va conduce pe uriaş către Helios, zeul soare, care îi va reda vederea. Putem vedea scena în tabloul lui Nicolas Poussin aflat în Muzeul de Arta Metropolitan din New York.

Dornic de răzbunare Orion se întoarce în Chios, dar Oenopion scapă printr-un tunel de furia uriaşului. Înfaţişarea falnică a eroului şi maiestria lui în arta vânătorii o impresionează pe zeiţa vânătorii Artemis, care se îndrăgosteşte lulea de Orion, alături de care vânează prin toata lumea. Fiindcă vânatoarea  animalelor într-un ritm infernal de către Orion o nemulţumeşte pe zeiţa pământului Gaia, aceasta trimite un scorpion uriaş care-l va ucide pe vânător. La rugămintea Artemisei Zeus îl va arunca pe Orion pe bolta cereasca alaturi de câinele lui Sirius, dar şi de Scorpion, care-l va însoţi în fiecare noapte în calătoria lui de la răsărit la apus.

Exista şi alte variante ale morţii lui Orion, unele în care este implicat Apollo, fratele Artemisei, sau chiar Hera, zeiţa supremă. Interesant este că mitul lui Orion a influenţat puternic artiştii încă din antichitate, numeroase opere de artă, literare sau muzicale având eroul în prim plan, sau inspiraţi de constelaţie au cântat-o în operele lor. Homer, Eratostene, Hesiod, Ovidiu, Cicero şi Horaţiu, mai apoi Boccacio, John Keats şi Henry Horne în versurile lor, Poussin, Prieur şi Seiter în arta plastică, iar Cavalli, Bach, iar mai nou Gerard Manset sau Metallica, (Master of Puppets) au avut această sursă de inspiraţie.

Diana (Artemis) deasupra cadavrului lui Orion, ulei pe pânză,  1685, Daniel Seiter, Muzeul Louvre Paris