Orion în mitologia românească

Lupta lui Orion cu taurul. Se observa constelatiile vecine: Lepus (Iepurele), Canis major (Câinele mare),  Canis minor (Câinele mic), Femini (Gemenii Castor si Polux), Taurus (Taur), Columba (Porumbelul), Unicorn (Unicornul) şi râul Eridan.

Interesant este faptul că în mitologia populară românească stelelor centurii li se spune TRESFETITELE, TOIAGELE sau CINGATOAREA, iar combinaţiile de stele din Orion au diferite denumiri populare. Astfel steaua Rigel Impreuna cu "cingatoarea" firmează RARIŢA, denumire dată unui tip de plug cu care se ară pământul, iar Betelgeuse împreună cu "cingatoarea" formează SFREDELUL sau SPITELNICUL.
Constelaţie agrară, Orion avea o deosebită importanţă în cultura populară, dispariţia ei primavara coincide cu începerea lucrarilor agricole, iar apariţia ei toamna îndrmna terminarea anului agricol şi implicit adunarea recoltei. Din aceste considerente Orion este constelaţia principală a mai multor culturi bazate pe agricultură. La egipteni (Orion=Osiris, Sirius=Isis), alinierea piramidelor de la Gizeh este similara cu cea din cingătoare. Asemănari cu dispunerea stelelor în constelaţie găsim si la alte piramide: chinezeşti (Xian), precolumbiene (Teotihuacan), iar unii socotesc si că monumentele megalitice europene de la Stonehedge au legatură cu Orion. 

Aria de răspândire a civilizaţiei Hopi respectă aria poligonului descris de stelele din Orion.

Cele mai fascinante legende despre Orion le gasim însă la unele popoare de pe continentul american. Astfel populaţia Hopi, indieni din Arizona susţin în legendele lor că sunt descendenţi dintr-o civilizaţie venita din Orion. Legaturi similare invocau şi indienii Moche din Peru creatorii templelor de la Huaca de la Luna, în care pe unul din pereţii de chirpici placat cu teracotă pictată constelaţia Orion este reprezentată de un soare, pe care astroistoricii îl considera ca fiind cea mai veche reprezentare a supernovei din 1054. Imagini similare sunt însă abundente pe pietroglifele din toata lumea spre bucuria ufologilor.

Orion şi supernova pe un perete de ceramică din Hoaca de la Luna, Peru, civilizaţia  Moche

TRESFETITELE sunt sărbatorite la români pe 24 septembrie de ZIUA TECLELOR (Strefetitele, Tresfetitele, Teicaraşi, sau Berbecari), zile in care nu se munceşte ca să fii ferit de lupi, nu se coase, nu se umbla cu lucruri ascuţite sau tăiase, nu se arunca cenuşa din sobe să nu atraga lupii etc. Probabil sărbătoare precreştină, Teclele a fost asimilata de biserica crestină, care a transformat zeităţile păgâne în Sfânta Tecla, dar obiceiurile precreştine s-au păstrat mai ales în zonele rurale de deal si de munte. 

In Evul Mediu exista o mânăstire în Iasi, numită Tresfetitele, probabil actuala Trei Ierarhi, (Vasile, Grogorie şi Ioan Gura de Aur), unde mitropolitul Moldovei Varlaam a tiparit primele sale cărţi în 1642, la un an dupa ce Vasile Lupu adusese în aceaşi mânăstire moaştele Sfintei Parasceva.
La 1821 la Mânăstirea Tresfetitele din Iasi s-au adunat eteriştii din Moldova pentru a se înrola pentru patrie şi a face zaveră în târg, asuprind neguţatorii turci de pe uliţe şi speriind norodul cu pocnituri de pistoale şi flinte.