A venit toamna pe faleză

În stânga copacului o căprioară.

Planul de Urbanism Zonal Faleza Dunării la Galaţi

În dezbatere PUZ-ul falezei Dunării la Galaţi.
20 iunie 2013 Parcul de Soft.

Care ar fi obiectivele principale ale P.U.Z.-lui (Plan Urbanistic Zonal) al Falezei Dunării la Galaţi, plan propus spre consultare publică populaţiei, sub forma unor propuneri preliminare elaborate de asocierea S.C. Quattro Design S.R.L. si S.C. Halcrow Romania S.R.L.? Să  le enumerăm din prospectul Primăriei:

1. transformarea falezei într-o zonă atractivă de promenadă şi agrement
2. extinderea, reabilitarea şi remodelarea sistemului de spaţii verzi
3. valorificarea funcţiunilor zonei (spaţiu urban atractiv, zona de recreere şi de agrement, amplasare debarcadere pentru ambarcaţiuni)
4. amenajare urbanistică a teritoriului
5. organizare funcţională
6. identificarea zonelor de reconstruibilitate
7. stabilirea măsurilor pentru asigurarea stabilităţii falezei
8. stabilirea opţiunilor populaţiei în ce priveşte transformarea falezei într-o zona atractivă de promenadă şi agrement
9. stabilirea unui plan de măsuri care să urmărească creşterea calităţii vieţii comunităţii locale şi care sa permită formularea de obiective pentri obţinerea de fonduri publice, sau private, locale, naţionale, sau comunitare.

În viziunea autorilor Planului de urbanism zonal faleza Dunării ar trebui să devină un punct de atracţie important atât pentru locuitori cât şi pentru turişti, în care scop ar trebui luate în consideraţie următoarele măsuri (spicuite din P.U.Z., nu neapărat în ordine, sau în importanţă, ci aşa cum le-am notat):

FALEZA SUPERIOARĂ:

1. limitarea traficului auto şi extinderea celui de biciclişti şi a traficului pietonal
1. trecerea de la trafic auto pe 4 benzi (câte 2 pe sens) la trafic auto pe 2 benzi (câte 1 pe sens)
2. transformarea unei benzi în pistă pentru transportul în comun care se va înfiinţa (banda 1 de sens spre „Trecere Bac” cu staţii la Pescăriile Statului, Palanul Navigaţiei, Elice, Parc Viva, Gradina botanică, Turn TV.
3. transformarea unei benzi în pistă pentru biciclete (banda 1 de sens spre „Elice”)
4. extinderea pistelor de biciclete pe străzile Regiment 11 Siret şi Saturn în vederea închiderii unui tur complet împreună cu faleza
5. limitarea vitezei la 50 km la oră
6. semaforizarea intersecţiilor: Parc Viva, Elice, Palatul Navigaţiei
2. amenajarea unor puncte (platforme) de belvedere pe buza superioară a taluzului falezei
3. amenajarea unui spaţiu de exerciţii fizice şi de forţă la Parcul Viva
4. amenajarea unui spaţiu de joacă şi de socializare pentru câini la Parcul Viva
5. sistematizarea sensului giratoriu de la „Trecere Bac” în sensul interzicerii virajului la stânga venind dinspre „Elice” cu efectuarea lui numai după girarea în sensul giratoriu.
6. posibilitarea extinderii falezei superioare pe terenul actual al Poliţiei de Frontieră cu străpungerea drumului spre Micro 20-21 şi ieşirea spre Brăila.
7. cuprinderea în faleza superioară a spaţiilor verzi: Grădina botanică, parc Turn TV, parc Viva
8. modernizarea căilor de legatură cu faleza inferioară
9. reabilitarea „metalotecii” şi reamplasarea (relocarea) câtorva monumente din tabara de sculptură în metal
10. dezvoltarea infrastructurii de prestări servicii agrement şi alimentaţie publică către populaţie

FALEZA INFERIOARĂ (PROMENADA DUNĂRII):

1. eliberarea vederii către fluviu prin curăţarea vegetaţie de arbuşti dintre promenadă şi malul apei
2. extinderea promenadei prin construirea unor noi alei în direcţia taluzului de la parcul de role pănă la „Furculiţă” şi de la chioşcul de fanfară până la  "Nic-Nic."
3. amenajarea unei piste de biciclişti cu două sensuri
4. amenajarea unei piste de patine cu rotile
5. dezvoltarea infrastructurii de prestări servicii agrement şi alimentaţie publică către populaţie
6. reabilitarea portului de ambarcaţiuni distrus parţial de gheaţă
7. reabilitarea zonelor verzi prin plantare cu arbori noi şi eliminarea celor vechi si batrâni.
8. modernizarea infrastructurii falezei inferioare: bănci, iluminat, ţâşnitoare de apă, grupuri sanitare
9. cuprinderea în faleza inferioară a spaţiilor verzi din zonele: Bazine cu valuri, parc strada Portului şi a clădirilor din zona Palatul Navigaţiei-Pescărie.
10. posibilitarea extinderii falezei inferioare pe terenul actual al unităţilor militare de marină, cu străpungerea drumului spre Micro 20-21 şi ieşirea spre Real.

Vom vedea in episodul următor care au fost criticile aduse P.U.Z-ului Faleza Dunării la Galaţi la dezbaterea cu „invitaţii specialişti”, cine a participat şi cine nu şi mai ales cine sunt „specialiştii.”

Box populi, box dei

Un sondaj de opinie efectuat exclusiv on- line de redactorii ziarului gălăţean Viaţa Liberă pe 1300 de cetăţeni, provocat de recenta dezbatere a PUZ-ului Falezei Dunării de la Galaţi, a consemnat următoarele:

1. peste 1/3 din cei care au răspuns la sondaj (466 sau 36,2%) consideră ca cea mai importantă măsura care trebuie luată este cea a consolidării malului falezei (REALIŞTII).
2. aproape 1/3 dintre respondenţi (411 sau 31,7%) doresc o amenajare peisagistică nouĂ pentru faleză (VISĂTORII)
3. 11% dintre cei care au participat la sondaj doresc amenajarea unei piste de biciclete (BICICLIŞTII)
4. ceva mai mulţi (14%) ar dori şi la Galaţi după modelul de la Piatra Neamţ, Mamaia & co. o telegondolă (EXTRATEREŞTRII)
5. câţiva (4%) doresc mai multe terase şi restaurante pe faleză (MANELIŞTII)
6. în sfârşit 2,4% dintre cei chestionaţi ar dori amplasarea unor muzee şi expoziţii (SNOBII).

Dincolo de valoarea relativă a unui sondaj on- line care se adresează exclusiv internauţilor şi nu marelui public (dar care adesea nu este interesat mai de nimic în afara existenţialismului cotidian), observăm că oamenii au o atitudine pozitivă faţă de ideea modernizării falezei Dunării şi introducerii ei în viaţa publică a oraşului. 
Cred ca înainte de a arunca 199.000 lei (peste 45000 €) în buzunarele firmelor de consultanţă, Primaria Galaţi trebuia să întrebe întâi gălăţenii ce vor să se facă pe faleză şi proiectarea unui nou Plan urbanistic zonal să urmărească dorinţele cetăţenilor.
Nu pun la îndoială calificarea celor de la Quattro Design şi Halcrow România care au realizat PUZ-ul falezei, ci doar cred că dintr-o excursie de o zi sau două la Galaţi, din câteva discuţii cu semidocţii din primărie care nici nu ştiu măcar cam pe unde curge Dunărea la Galaţi, sau din consultarea unor documente din biblioteci, nu se poate realiza nimic durabil, ci doar o improvizaţie. 
Iar ce-a făcut primăria cu aşa zisa consultare a publicului de la Parcul de soft este un miştou la adresa democraţiei: între orele 10-15 poţi consulta propunerile numai dacă te învoieşti de la serviciu, iar simezele puse pe scările de acces, fontul mărunţel scris, legendele incomplete şi poziţia bannerelor, sunt o badjocură la adresa cetăţeanului silit să vina cu lupa şi să se aşeze în genunchi să poată ceti minunea.

Cultură fără băutură

Anunţat ca un eveniment de primă mână atât prin valoarea exponatelor cât şi a colecţionarilor participanţi, expoziţia foto & ilustrate "Memoria Dunării la Galaţi" a atras cum era şi firesc o mulţime de gălăţeni pe faleza inferioara a fluviului, în punctul numit  "foişorul de lemn". Normal că un astfel de eveniment nu putea fi ratat de subsemnatul, falezist de când mă ştiu şi blogger al falezei Dunării de la Galaţi de fix 4 ani, aşa că încă din 29.06.2013, ora 9 eram prezent la chioşcul de fanfară, sau dacă vreţi voi la foişor, înarmat cu aparatul foto şi cu multă răbdare. Cea din urmă mi-a fost de mult folos, că până aproape de ora 10 nu s-a întâmplat mai nimic, organizatorii abia adunându-se şi simezele fiind albe si complet goale. Totuşi ceva, ceva se întâmpla, un microbus de la o firmă de patiserie după ce a făcut slalom printre biciclişti, alergători sau patinatori a descarcat la foişor mai multe utilaje comerciale de desfacere a produselor de patiserie şi a băuturilor, pe care în virtutea tradiţiei inaugurate de mai mulţi ani de alţi înaintaşi le-au legat la sursa de curent electric a falezei, adică la domeniul public.

Oricum iniţial în absenţa expoziţiei promise şi care nu avea nici un afiş vizibil, bannerul firmei de patiserie "Dana" m-a făcut să cred că greşisem locaţia şi am ajuns la o expoziţie de covrigi şi merdenele. Eram chiar pe punctul să caut în altă parte vechile imagini ale Galaţiului şi ale Dunării, mai ales când am descoperit că în proximitatea preezentei expozitii de patiserie şi a viitoarei expoziţii de ilustrate reapăruse celebrul bar cu bere vândută în pahare de plastic şi mesele de berărie bavareză întinse în locul în care ne obişnuise în ultimii 2-3 ani să găsim mise en place-ul clubului Zodiar. Nu ştiu dacă tot Zodiar a întins mesele pe faleză, este posibil să se fi schimbat samarul de când s-a schimbat primarul, oricum la vederea amplasamentului mi-a venit in minte sloganul: Nici cultura nu-i cultură, fără un strop de băutură! 

Probabil organizatorii s-au gândit şi la gălăţenii obligaţi să bată cale lungă pe caniculă până la expoziţie şi au decis să combine utilu'cu plăcutu'. Oricum după imaginile surprinse de presă şi chiar de organizatori şi publicate pe paginile de socializare, ieri în prima zi a expoziţiei a fost coadă şi la cultură şi la băutură, de unde reiese ca doar snobii şi cârcotaşii cred că cele două nu pot merge mână în mână.

sursa imaginii: Blocul Tiglina

Ori se pare că nu toată lumea agreează ideea de cocteil cultural cu damf de bere la draft: deşi azi dis de dimineaţă terasa mai exista, un ordin venit de sus a făcut ca ea să dispară după câteva ore, aşa cum vedeţi în secvenţele următoare:

29.06.2013 dupa masa; foto Pro-movie

Dimineaţă 30.06.2013

Ora 11, 30.06.2013

În rest o expoziţie frumoasă, un pic cam zgâlţiită de văntul care a măturat azi faleza, care cuprinde câteva imagini inedite ale oraşului şi portului de altădată, adunate cu râvnă de câţiva colecţionari de valoare printre care l-aş aminti pe Iulian Panait, George Milea şi Costel V. Gheorghiu, dar din nefericire poluată de politrucii de serviciu Marius Mitrof şi Cătălin Negoiţă, dornici să fie băgaţi în seamă de concetăţeni.

În dezbatere publică PUZ Faleza Dunarii de la Galaţi.

Elaborarea „Planului Urbanistic Zonal pentru Faleza Dunării Galaţi”, cu o valoare de 199.000 de lei, a fost câştigat de singurul ofertant, asocierea SC Quattro Design SRL Bucureşti – SC Halcrow Romania SRL Bucureşti. Ambele firme sunt bine cunoscute în domeniul arhitecturii, Halcrow fiind o firmă internaţională care a proiectat lucrări în numeroase ţări, Quattro Design de asemenea, a proiectat numeroase proiecte din bani publici, mai ales in perioada guvernării PDL, fiind considerată de presă„abonată” la lucrări publice. Proprietate a familiei Criveanu, arhitecţi renumiţi, oameni de afaceri (el) şi cadru universitar (ea), Quattro Design are în portofoliu aproape toate PUZ-urile din Bucureşti, totalizând milioane de euro.

În abordarea PUZ Faleza Dunării Galaţi arhitecţii firmei proiectante pornesc de la ideea că această zonă a oraşului limitrofă fluviului, trebuie să capete alte valenţe, mai precis să devină un loc de agrement pentru locuitorii urbei, un loc de Promenadă, de mişcare în aer liber şi de recreere. Acestor deziderate le sunt aplicate toate propunerile de organizare a falezei, de la sistematizarea circulaţiei, la dirijarea fluxurilor, la dotarea cu mobilier stradal şi construcţia de facilităţi şi dotări.

Care ar fi elementele de bază reţinute din propunerea de PUZ Faleza Dunării Galaţi? Să le enumerăm:

1. zona Falezei Dunării Galaţi ar trebui extinsă între Cartierul Dunărea şi Portul Docuri, dar şi până în strada Regimentul 11 Siret.
2. zona Falezei Dunării Galaţi ar îngloba şi alte suprafeţe verzi: parcul din Micro 21, Gradina Botanică, parcul Navrom, Parcul Viva, etc.
3. destinaţia ar fi în mare: zonă de agrement, port turistic, port comercial (de persoane), servicii publice
4. Faleza superioară:
1. Viteza pe faleza superioară se va limita de la 70 la 50 de kilometri pe oră
2. circulaţia pe faleza superioara va fi redusă de la 2 benzi pe sens la câte o bandă pe sens, din celelalte două urmând a se amenaja o pistă cu dublu sens pentru biciclete şi o bandă pentru transport în comun.
3.  Se vor extinde pistele de biciclete şi pe străzile  Regiment 11 Siret şi Saturn.
4. Se va introduce o linie de transport în comun: Turn TV-Docuri, cu opriri la Uzina de apă, Viva, Pescarul, Zid, Navrom şi Pescariile Statului
5. Transportul va fi asigurat cu autobuze amenajate pentru transport  de biciclete (gen Amsterdam)
6. Trotuarul de sus al Falezei Superioare va fi largit prin constructia de terase de belvedere spre Dunăre
5. Promenada (Faleza inferioară) va fi amenajată similar cu promenadele din marele oraşe ale lumii (Copenhaga, Paris etc.) prin lărgirea ei în aşa fel încât să cuprindă:
1. Pasaj pietonal
2. Pista de biciclete cu 2 sensuri
3. Utilităti edilitare: ţîşnitoare, canalizare, coşuri de gunoi, bănci
6. Se vor înfiinţa două noi piste de Promenadă de la parcul de role la „Furculiţă’ şi de la Pavilionul de muzica la scările de la Nic-Nic.
7. Se vor planta noi specii de arbori, de arbusti şi flori, se refac peluzele, scuarurile şi pergolele, etc.
8. Se vor amplasa limitatoare de viteză şi balize despartitoare de sens pentru protecţia bicicliştilor.
9. Se vor introduce semafoare şi sensuri giratorii, precum şi interzicerea virării la stânga spre Trecere bac, direct de pe Bulevardul Marii Uniri.

Care ar fi criticile mele legate de aceste propuneri din PUZ Faleza Dunării? Să le enumăr:

1.      Nu cred că studiul a luat in calcul şi o monitorizare a traficului auto pe cele două faleze; ar fi constatat ca faleza superioară are 3 vârfuri de trafic auto, însumând sute de maşini:

a.       dimineaţa (7-9),

b.      la prânz (14-16)

c.       seara (19-22),

2.      a micşora numărul de benzi de trafic pe faleza superioară în condiţiile unui trafic greoi pe strada Brailei (segmentat de semafoare şi de treceri de pietoni), a introduce semaforizare în absenţa unui trafic pietonal important, a introduce transport în comun şi piste de biciclete 24/24, 7/7/, înseamnă să desfiinţezi artera cea mai rapidă, directă şi sigură dintre cartierele cele mai mari ale oraşului: Dunărea, Tiglina, Mazepa, Port şi zonele industriale şi comerciale: Sidex, Port, Şantier Naval, Piaţa de gros, Gară de calători etc.

3.      lărgirea trotuarului de pe malul taluzului pe faleza superioară nu se poate face decât pe seama sacrificarii spaţiului verde: fie perdeaua de tei de pe trotuar, fie spaţiul dinspre taluz şi aşa afectat de tasări, alunecări de teren şi deforestări.

4.      Construcţia de terase suspendate asupra taluzului mi se pare costisitoare, inutilă şi periculoasă pentru existenţa taluzului şi pentru trecători. Nu ar duce decât la creşterea sarcinii asupra taluzului şi la degradarea spaţiului verde.

5.      Sunt ignoraţi în totalitate oamenii care fac parte din categoria celor care practică joggingul şi care la primele ore ale diminetii sunt majoritari pe Promenadă, ponderea lor scăzând progresiv spre prânz şi devenind importantă spre seară (20-25%)

6.      Nu este prevazută pistă de alergări amenajată cu suprafeţe prietenoase piciorului, altele decât suprafaţa betonată, care să nu afecteze articulaţiile şi coloana la alergat.

7.      Nu sunt prevazute spaţii de socializare şi de joacă pentru câini cu dotările necesare (groapă cu nisip, apa potabilă, coşuri de dejecţii).

8.      Dublarea pistei de biciclete în condiţiile în care lipseşte balizarea ei şi protejarea trecătorilor prin separare este periculoasă.

9.      Mărirea Promenadei nu se poate realiza decât cu afectarea spaţiului verde (prin reducere)

10.  Nu se tratează serios problema zonei dintre Promenadă şi digul de aparare.

11.  Nu sunt prevăzute amenajări pentru pescari.

12.  Nu sunt prevăzute sisteme de supraveghere a traficului pe faleza superioară şi a evenimentelor de pe faleză inferioară.

13.  Nu este prevăzută inchiderea şi asigurarea parcului pe timp de noapte

14.  Nu este prevazută iluminarea ecologică a parcului cu becuri cu senzori de mişcare.

15.  Nu este specificată nici-o zona de parcare cu excepţia celei de la Navrom. Unde parchează miile de oameni veniţi în weekend pe faleză cu copii, câini, role, biciclete, cărucioare, scaune cu rotile etc.

16.  Pe ce căi ajung de pe faleza superioară la cea inferioară oamenii cu disabiltăţi, carucioare, biciclete etc. Nu este prevăzut niciun lift.

Care ar fi propunerile mele pentru reabilitarea Falezei Dunării? Le enumăr:

1.         faleza ar trebui sa aiba un administrator care să stie ce trebuie făcut zilnic în acest parc şi care să supravegheze prestaţiile firmei de curăţenie, ale SADP, ale gardienilor publici etc.

2.         spatiile verzi ar trebui complet reabilitate, de un arhitect peisagist, sau in orice caz de un specialist:

·   sunt copaci care ar trebui extraşi din parc fiind foarte bătrani şi foarte deterioraţi,

·   sunt arbori fără nici-o valoare peisagistică care trebuiesc eliminaţi (corcoduşi, oţetari),

·   sunt arbori care sunt plantaţi fără a se ţine cont de elemente esenţiale din silvicultură şi horticultura (distanţe, vecinatăţi, tutori etc.),

·   sunt arbori incadraţi peisagistic bizar (conifere lângă foioase de luncă, concentratii de arbuşti spre partea de belvedere (spre luciul de apă, Dunăre, între aleea de jos deb promenadă şi fluviu, împiedicand vederea spre apă, vapoare, Munţii Dobrogei etc.).

3.         peluzele sunt distruse, pline de gropi, de cioturi, resturi de instalatii electrice, îngrijite primitiv (udate cu furtunul de pompieri, tăiate cu trimerul neuniform şi fără artă, nefertilizate niciodată!) şi trebuiesc refăcute prin astuparea gropilor (câteva camioane de mraniţă!!), scoaterea cioatelor şi a resturilor de instalaţie electrică, a pietrelor din vechile scuaruri, azi dispărute.

4.         Plantarea de gazon, udarea lui cu instalatii moderne, tunsul uniform şi frecvent cu maşina profesională, fertilizare şi extragerea buruienilor perene adesea confundate cu flori de cei care cosesc iarba, sunt de asemenea necesare.
4. constructia unei piste de jogging în actuala zona verde dintre promenadă si dig pentru sutele de amatori ai acestui sport, mai numeroşi decât rolerii şi biciclistii pentru care s-au făcut piste.

5.         Pista trebuie construită din zgură de care (încă) mai avem la combinat, pentru ca cei care aleargă să nu-şi facă praf  articulaţiile pe asfaltul falezei.
5. astuparea gropilor şi a gurilor de canalizare de pe faleza superioara şi cea inferioară, ramase descoperite de mulţi ani, unele chiar anterior lucrării ISPA de pe faleză.
6. refacerea digului de la fluviu în portiunile în care acesta a fost mâncat de apă.
7. interzicerea totala a circulaţiei vehiculelor pe faleza inferioară, chiar şi a celor ale autorităţilor (în absenta unor solicitari pentru intervenţie) şi aprovizionarea societăţilor comerciale de pe faleză numai noaptea.
8. recuperarea parcării concesionate firmei de transport naval de la Trecere bac , care o ţine goală, dar blocata, în timp ce sute de autoturisme blochează ambele capete de acces pe Promenadă şi faleza superioară.
9. interzicerea utilizării staţiilor de amplificat sunetul şi a difuzoarelor în afara spaţiilor de alimentaţie publică închise; pentru cei care nu ştiu, amenajarea cu câţiva ani în urmă a unei discoteci în aer liber la fosta cofetarie de pe faleza inferioară (Trandafirul, actualul Pescaruş), a dus la dispariţia de pe faleza a singurului cuib de bufniţe şi la părăsirea zonei de privighetori şi alte păsări cântătoare din cauza zgomotului. Faleza Dunarii este rezervatie naturală şi i se aplica legislaţia corespunzatoare de mediu privind ocrotirea zonelor protejate!
10. refacerea aspectului monumentelor din expoziţia de arta plastica monumentală din metal de pe faleză, care este simbolica pentru oraş şi pentru faleză.
11. refacerea iluminatului decorativ al monumentelor de artă din metal de pe faleza, prin amplasarea lor nu la nivelul solului cum eronat s-a facut acum 5 ani, cheltuindu-se sute de milioane de lei, pe o lucrare care acum este complet devastată, ci pe stâlpii de iluminat pentru a fi ferită de actele de vandalism
12. rezolvarea situatiei câinilor comunitari prin extragerea lor din acest habitat
13. amenajarea unui loc de joacă şi de socializare ingradit pentru câini de agrement, amenajat cu groapă de nisip, coş de gunoi etc.
14. amenajarea unui loc de practicare a sporturilor de forţă cu aparate stradale de gimnastica în aer liber (a existat o improvizatie cu două bare la scarile de la "Furculiţa", care era veşnic ocupată de amatori, acum distrusă de autorităţi).
15. extinderea alimentarii cu apa potabila şi a canalizării pentru toata faleza inferioară, în vederea alimentării cu apă a societăţilor de pe faleză, a ambarcaţiunilor, a fântanilor arteziene (ţâşnitori).

  

16.     amenajare de grupuri sanitare "normale" pe faleză, conform legislaţiei. La 30 de grade Celsius utilizarea unui WC ecologic dauneaza grav sănătăţii!

17.     amenajarea "serioasă" a unor piste de biciclete şi de roleri. Vopsirea unei dungi pe trotuar, nu înseamnă pista de biciclişti! Ce se întamplă acum pe Promenadă cu grupuri de roleri, biciclete, câini, grupuri de oameni care se plimbă, este anticamera viitoarelor tragedii generate de accidente! În zilele de weekend plimbarea pe Promenadă devine un risc asumat, deja nu mai încap toţi iubitorii de natură şi de mişcare în aer liber.

18.     extinderea falezei spre fostele unitati de marină şi joncţiunea cu zona în care a fost amenajat cu mare fast parcul pentru tineret (de lângă Real) este urgent necesară prin străpungerea Promenadei prin unitatea (fosta) de marină şi la nivelul falezei superioare prin unitatea militară a Poliţiei de frontieră.

19.     Limitarea circulaţiei pe faleza superioră atât din punct de vedere al vitezei cât şi din punct de vedere al traficului în zilele de weekend, în special în orele de dupa amiază şi seară.

20.     Amenajarea mai multor lifturi de nivel între faleza superioară şi Promenada pentru persoanele cu disabilităti, cele cu cărucioare de copii, biciclete etc.

21.     Amenajarea de parcari suplimentare si extinderea sistemului de narcare pe strazile colaterale care se pot bloca de poliţie rutieră în zilele de weekend.

Specii noi pe faleza Dunării la Galaţi

Triton din canalele de scurgere de pe faleza inferioară a Dunării la Galaţi.

Zilele astea am aflat de existenţa a două noi specii de animale în fauna rezervaţiei falezei Dunării de la Galaţi. Un domn respectabil şi falezist bătrân mi-a spus că a văzut cu ochii lui o broască ţestoasă de uscat, iar eu am fotografiat astăzi un triton.
Văzusem şi în alţi ani cadavre de tritoni pe faleza inferioară a fluviului, dar nu ştiam dacă n-au fost aduşi de păsări din alte părţi, mai precis din alte bălţi.
Aveam faţă de aceste animale un respect deosebit, după ce reuşisera să-mi evadeze în masă dintr-un acvariu, în copilăria mea plină de întâmplări interesante. Am şi scris despre asta acum 3 ani pe acest blog, aşa că m-am bucurat când am văzut că a reapărut în apele din jurul oraşului.
Dimensiunea mică a exemplarului nu-mi permite să disting dacă este vorba de Tritus cristatus, sau de varianta dobrogicus, cert este că el este un locuitor nou al falezei inferioare a Dunării de la Galaţi, mai precis din şanţurile de scurgere ale apelor pluviale, acum colmatate şi în care apa bălteşte de ani de zile.