marți, 12 octombrie 2010

Pescarusii de pe faleza

Dintre toate speciile de pescarusi, pe Dunare intalnim doar pescarusul argintiu, (Larus cachinnans), o pasare cu burta alba si spatele gri-argintiu, recunoscuta de toata lumea, fiind o specie sedentara. Ocazional in timpul iernii mai apar pe Dunare venind din baltile care ingheata pescarusi razatori (Larus ridibundus), care au penajul de pe cap negru, iarna devenind in schimb gri-cenusiu aproape in intregime, cu exceptia burtii, care ramane alba si foarte rar alte specii in trecere. Pescarusii, desi asa ai crede dupa nume, nu sunt pescari excelenti, asa cum de exemplu este cormoranul, care se scufunda minute in sir dupa peste. La pescarusi pestele a devenit un fel de mancare secundar, dar daca-l gasesc viu sau mort nu-l iarta. Principalul lor fel de mancare au devenit in ultimele decenii reziduurile umane, solide sau lichide. Pescarusii sunt la concurenta cu ciorile la toate gropile de gunoi ale oraselor, insotesc mai nou tractoarele atunci cand ara pe campuri apropiate baltilor si sunt nelipsite din baltile si helesteele de acvacultura atunci cand sunt hraniti pestii. Toate scurgerile de ape reziduale (de canalizare) au grupul lui de pescarusi, care fiind pasari sedentare nu se dezlipesc de zona indiferent de anotimp. Nu stiu unde cuibaresc, in mod natural isi fac cuibul pe pamant pe plauri sau grinduri greu accesibile oamenilor sau pradatorilor, dar s-a observat adaptarea la vecinatatea omului prin cuibarire pe cladiri, in zone mai linistite. Pescarusii s-au invatat sa urmareasca navele de pe Dunare in speranta ca le va cade ceva de mancat, barcile de pescuit si zonele in care se curata pestele pentru a se infrupta cu resturile acestei activitati.
Ziua sunt foarte ocupati cu colectarea hranei rezultata de pe urma omului, mananca lacom, uneori intrand in conflict cu semenii lor, resturi de paine, moluste, resturi vegetale, coji de alimente, resturi de fructe si legume, intr-un cuvant sunt omnivori. Ii vad deseori zburand si tipand deasupra cartierelor orasului la multi kilometri de apa.
Noaptea insa se odihnesc pe apa si aici vreau sa fac o observatie importanta: pescarusii de pe faleza s-au adaptat in a se incalzi in apa de canalizare provenita de la cele doua mari guri de scurgere: cea de la "Trecere bac" si cea de la "Libertatea". Astfel in timpul iernilor geroase, cand fluviul ingheata partial sau este plin de sloiuri, pescarusii argintii plutesc in zona de apa calda provenita de la canalizarea orasului, lasandu-se dusi de curent sute de metri. Cand simt ca apa de sub ei s-a racit, zboara spre gura de canal si se aseaza din nou in apa calda. Ciclul se reia cam la 15-20 minute si poate fi observat in noptile geroase. Pe langa pescarusii care traiesc la gura de canalizare vin si altii din alte zone, iar mai nou de 5-6 ani am observat si rate sau alte specii de pasari acvatice greu identificabile noaptea, care se lasa plutind in apa calda.
Fenomenul este mai evident la gruparea de pescarusi de la "Trecere bac", grupul de la "Libertatea" se insiruie intr-o zona din fata "Valurilor" pana spre capitanie, unde sunt greu de observat din cauza navelor ancorate.
Am vazut in fiecare zi oameni hranind cainii comunitari dar niciodata nimeni nu hraneste pescarusii, desi aceste pasari sunt foarte folositoare. Este adevarat ca sunt greu de hranit, trebuie sa le dai o hrana care sa pluteasca. Eu le-am dus in mai multe randuri resturi de peste, dar cel mai simplu este sa le arunci bucati de paine uscata de pe un ponton sau de pe pasarela, sau "pufuleti" care plutesc mai mult timp pe apa, pasarile nu se scufunda dupa resturi asa ca atunci cand se inmoaie acestea ajung hrana la pesti.
Pescarusi in zorii zilei la "Trecere Bac" Galati

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu