Faleza Dunării: Festivalul scrumbiei, sau festivalul maşinilor?

În vizită la căprioară

Sâmbătă dimineaţa o ploaie mocănească, de noiembrie, s-a aşternut peste faleza Dunării. Cum în zona ultimului bivuac al căprioarei din spatele căsuţei ADP se curăţase panta de uscături şi crengi, am luat-o la deal să vad dacă din bricheta de sare pusă asta toamnă, a mai rămas ceva. Însoţit de căţelul Heidi, mare amator de mirosit prin tufişuri, am escaladat panta până la ieslea montată de oamenii domnului Taşcă de la Ecosal.

Ieslea.

Mai avea fân, semn că un singur balot ajunge să suplinească în iernile cu zăpadă mare lipsa ierbii. Boabele de porumb însă dispăruseră, nu cred că mâncate de căprioară, ci mai degrabă de fazanii care se învârteau pe acolo asta iarnă, sau poate de rozătoarele ale căror găuri îmi atrăgeau irezistibil căţeaua.
În creaga în care a pus-o am găsit bricheta de sare. Găurită ca un svaiţer de cât a fost de linsă, dar mai păstrând încă forma rotundă, sarea este acum complet inutilă în acest loc: după mai multe tentative şi dupa ce a fost hăituită de câinii comunitari din gaşca lui "Ciufulica", caprioara a reuşit să spargă blocada canină şi să se refugieze în partea vestică a falezei.

Aşadar am recuperat bucata de sare, e drept ceva mai uşoară decât astă toamnă şi am pornit spre zona împădurită dinspre trecere bac, unde este acum adăpostită căprioara. Am găsit altă locaţie pentru sare, aproape de traseul zilnic al căprioarei. Nu am văzut-o, am văzut urmele proaspete lăsate de copitele ei pe pământul ud al falezei. Am dat însa de un fazan superb colorat care-şi păzea iubita pusă pe clocit şi care a zburat supărat într-un copac, nu înainte de a da alarma în toata pădurea, spre supărarea căţelului meu rămas ca la dentist.

Obrazul pătat al ADP Galaţi.

Pete de ulei mineral pe faleza inferioară a Dunării la Galaţi

Cam în fiecare an pe vremea asta, salariaţii ADP însoţiţi de numeroase persoane care primesc ajutor social de la Primăria Galaţi, ies la cosmetizat faleza Dunării de la Galaţi. Sunt adunate gunoaiele, tăiată iarba, scurtate tufele de arbuşti şi îndepărtate crengile uscate. Foarte frumos, nimic de zis, doar că nimeni nu supraveghează munca atâtor oameni, care fac şi ei cam ce pot. Adică puţin, pentru o faleză cu peluze pline de gropi şi de cioturi, cu vegetaţie crescută aiurea, sau cu şanţuri de drenare colmatate. Nu mai vorbim de plantările de arbori şi arbuşti ornamentali făcute după ureche. Oricum presa gălăţeană a scris de mult despre faptul că în instituţia care se ocupă de parcurile din oraş nu există niciun peisagist.

Dar nu acest lucru vreau să-l dezvolt acum, ci cel legat de utilajele folosite de angajaţii ADP. (folosesc aceasta prescurtare că este cea mai cunoscută, cea de G.U.-S.R.L. [Gospodarie urbană] fiind mai criptică pentru gălăţeni).

În fiecare an după aceste curăţiri ale pantelor falezei, pe drumul asfaltat de pe faleza inferioară apar pete mari de ulei mineral scurs de la tractoarele ADP care încarcă deşeurile acumulate. Şi asta de ani de zile. Am mai semnalat pe acest blog şi pe altele neglijenţa care duce la pierderi de ulei şi la poluarea mediului.

Tractoarele ADP Galaţi la lucru.

Gl-83-ADP păteaza obrazul ADP-lui.
Remacaţi stilul de parcare cu roata pe iarbă:" Dă-o în măsa,ce nu noi am pus-o?"

Pic-pic-pic.

Probabil nimeni nu întreabă tractoriştii ADP ce consum de lubrifiaţi au, aşa cum nu-i întreabă nici ce consum de motorina au. Că doar la mijloc este vorba de ban public, aşa că pe cine doare?

Dincolo de agresarea mediului prin petele de ulei mineral, aceste pierderi de ulei ne agresează şi pe noi. Le ducem pe tălpi, sau pe lăbuţele căţeilor cu care ne plimbam si ne poluam la rândul nostru maşinile şi locuinţele. Recunoscut a fi implicat în dermatoze de contact, uleiul mineral (mai ales cel uzat), este considerat în unele ţări carcinogen. Mai adăugam astfel un poluant implicat în apariţia cancerului pe listă, alături de fum, gaze de eşapament, pesticide etc.

P.S. Sunt aceleaşi tractoare care în urma cu un an "amenajau" gazonul.

Noi suntem de la Administrarea Domeniului Public.

Aşa va place faleza Dunării domnule primar Stan?

Căprioara de pe faleză, (Bambi pentru prieteni)

De 7-8 ani pe amărâta asta de faleză a Dunării de la Galaţi a apărut o minune a naturii: o căprioară. Alungată  de pe valea Siretului de câinii comunitari încă de pe vremea primarului Nicolae, animalul a găsit adăpost printre pâlcurile de copaci şi printre tufişurile de pe faleză şi aici a rămas. Nu că ar fi vrut ea să rămână în oraşul nostru de frumoşi ce suntem, dar nu a avut alternativă. Blocată de trafic şi de haitele de câini într-un areal destul de restrâns, silită să asculte manelele din boxele merţanelor şmecherilor care populează faleza seară de seară la scuipat seminţe şi jumulit pipiţe, asediată de abuzul de jocuri de artificii ale municipalităţii şi când sunt sărbători locale şi când nu sunt, sau de cele perpetue ale nuntaşilor de la "Pescăruş", obligată să pască printre gunoaie azvârlite cu dezinvoltură de semenii noştri ieşiţi la un Mac' la iarba verde, căprioara a dat exemplul de ce poate însemna adaptabilitatea unui animal la condiţiile vitrege şi complet străine de cele din biotopul în care a trăit. În ciuda mizeriei în care o silim să trăiască, acest animal ne dovedeşte că frumoseţea poate străluci şi printre gunoaie ca diamantul printre noroaie.
Evident a avut ani mai buni şi ani mai răi. Construcţiile de pe faleză cu foiala de muncitori şi utilaje au deranjat-o, dar n-au alungat-o. Iernile cu multă zăpadă din ultimii 5-6 ani au apropiat-o de spectrul morţii prin înfometare, dar totdeauna s-au găsit oameni care s-o ajute. De cel puţin 3 ani are brichete de sare puse la dispozitie de domnul Nicu, un paznic de vânătoare inimos. În ultimii ani a primit suplimentar baloţi de lucernă de la oameni care au sărit la apelul meu disperat de a ajuta căprioara înzăpezită şi flămândă. Le-au carat pe pantele îngheţate ale falezei baieţii de la "Vechiul Galaţi în imagini". Din 2010 are un staul pentru fân în spate la "Pescăruş" prin grija domnului Taşcă de la Ecosal, iar când haitele de câini au alungat-o de acolo, tot dumnealui a mai construit una în celălalt capăt al falezei, iar în iarna care a trecut căprioara a stat mai mult în jurul acestui ultim adapost, într-o zonă de câterva sute de metri pătraţi, asediată în permanenţă de haitele de câini care treptat în ultimele luni au pus stăpânire pe faleză.
Ori acum nu se mai poate! Mai multe căţele aflate în călduri pe pantele falezei Dunării în dreptul "Furculiţei", au atras după ele grupuri mari de câini agresivi care au dublat numărul dulăilor "pensionari" de-o viaţă ai falezei. Şi inevitabilul s-a produs. Zi de zi asistam neputiincioşi la atacuri ale haitelor de câini asupra căprioarei, iar agresivitatea şi tehnica acestor atacuri este din ce în ce mai periculoasă pentru biata caprioară. Drept dovadă am multe fotografii cu hăituirea animalului de câinii comunitari.

Căprioara înconjurată de haitele de câini.

Intervenţia trecătorilor salveaza situaţia.

hăituiala continua.

Oare e mai frumos să avem pe faleză haite de câini în loc de o căprioara sau mai multe? E mai cool să ascultam lătrăturile javrelor decât ţipătul fazanilor? Apropos de aceştia din urma din cauza câinilor vagabonzi numărul de fazani s-a redus la jumatate. Dar totusi ei pot zbura în caz de sunt atăcaţi de câini, dar căprioara noastra nu.

În mijlocul imaginii un fazan.

De-a lungul timpului în presa locală au aparut diverse opinii cu privire la soarta acestui animal, TOATE privind salvarea lui prin extragerea de pe faleza Dunării şi eliberarea lui în natură, de exemplu la Pădurea Gârboavele, sau la Cuca, sau şi mai şi capturarea lui şi mutarea la Parcul Zoo de la Gârboavele, adică la un fel de puşcărie pentru animale, un loc numai bun de tâmpit în captivitate. Ori cred că ambele ideii sunt proaste şi aduc argumente în acest sens. În libertate nu cred că apucă luna fără să cadă pradă puştii unui braconier. În anii în care a stat pe faleză animalul a început să nu se mai ferească foarte tare de oameni, aşa ca am facut fotografii cu ea de la 10-12 metri. Deşi toată lumea ştie, nimeni nu face nimic pentru a opri crimele împotriva acestei specii, crime care se petrec la lumina farurilor în pădurile şi câmpiile gălăţene începând cu Adam, Rădeşti, Cuca, Bujorul sau bălţile Prutului. Masacrarea căprioarelor este sport local în toate satele care au păduri lângă ele şi se face cu complicitatea celor din ocoalele silvice şi a politiştilor din sat, care închid ochii la braconajul în masă care se petrece în zona lor de supraveghere.
Iar ideea de a băga o căprioară care a crescut liberă şi care a putut sa se adapteze la viaţa alături de oameni este o eroare la fel de mare. Întrebaţi personalul de la Zoo în cât timp a murit căpriorul prins acum 3 ani la Grădina Botanică şi mutat la Gârboavele în cuşcă. Vă va spune (poate) că n-a apucat luna şi că a murit de foame.
Aşadar domnule Primar Marius Stan aveţi două opţiuni:

1. să capturaţi căprioara şi s-o "eliberaţi" la zoo-puşcăria de la Gârboavele, sau s-o trimiteţi în faţa plutoanelor de execuţie ale braconajului tolerat de autorităţi
2. să capturaţi căinii de pe faleză şi sa lăsaţi singurul lucru fromos de pe faleza Dunarii acolo unde este acum, în libertate. Parcă e mai fromos să vedem căprioare pascând decât câini comunitari scârpinându-se de râie.

Poate îi aduceţi şi o pereche, sau mai mulţi companioni din aceiaşi specie. Sunt cel puţin doua ocoale silvice din judeţ în care mai sunt ţinute captive caprioare. Şi cred că ar costa infinit mai puţin decât un pasaj aerian suspendat pestre strada Brăilei.

În vizita pe faleză

Ciufi de pădure pe faleza Dunării la Galaţi

An de an de Crăciun are loc un fenomen interesant: aglomerări de bufniţe de diferite specii în parcurile din oraşe. Numite de ziarişti "invazie de bufniţe", fenomenul a fost semnalizat la noi în mai multe oraşe: Suceava, Buzău, iar din 2012 şi la Galaţi semnalizat de mine aici. Anul acesta am numarat 11 exemplare de ciuf de pădure.
Deşi de obicei prezenţa păsărilor răpitoare nocturne trece neobservată de cei care se plimbă pe faleză, descoperirea lor este totdeauna o bucurie pentru cei care îndrăgesc natura. Din păcate bucuria nu ţine mult, obiceiul de a arunca în aer pocnitori, petarde, rachete şi alte artificii în zilele premergatoare revelionului, fac ca aceste păsări să plece spre alte locuri mai paşnice. Le aşteptam la anul!

A venit toamna pe faleză

În stânga copacului o căprioară.

Planul de Urbanism Zonal Faleza Dunării la Galaţi

În dezbatere PUZ-ul falezei Dunării la Galaţi.
20 iunie 2013 Parcul de Soft.

Care ar fi obiectivele principale ale P.U.Z.-lui (Plan Urbanistic Zonal) al Falezei Dunării la Galaţi, plan propus spre consultare publică populaţiei, sub forma unor propuneri preliminare elaborate de asocierea S.C. Quattro Design S.R.L. si S.C. Halcrow Romania S.R.L.? Să  le enumerăm din prospectul Primăriei:

1. transformarea falezei într-o zonă atractivă de promenadă şi agrement
2. extinderea, reabilitarea şi remodelarea sistemului de spaţii verzi
3. valorificarea funcţiunilor zonei (spaţiu urban atractiv, zona de recreere şi de agrement, amplasare debarcadere pentru ambarcaţiuni)
4. amenajare urbanistică a teritoriului
5. organizare funcţională
6. identificarea zonelor de reconstruibilitate
7. stabilirea măsurilor pentru asigurarea stabilităţii falezei
8. stabilirea opţiunilor populaţiei în ce priveşte transformarea falezei într-o zona atractivă de promenadă şi agrement
9. stabilirea unui plan de măsuri care să urmărească creşterea calităţii vieţii comunităţii locale şi care sa permită formularea de obiective pentri obţinerea de fonduri publice, sau private, locale, naţionale, sau comunitare.

În viziunea autorilor Planului de urbanism zonal faleza Dunării ar trebui să devină un punct de atracţie important atât pentru locuitori cât şi pentru turişti, în care scop ar trebui luate în consideraţie următoarele măsuri (spicuite din P.U.Z., nu neapărat în ordine, sau în importanţă, ci aşa cum le-am notat):

FALEZA SUPERIOARĂ:

1. limitarea traficului auto şi extinderea celui de biciclişti şi a traficului pietonal
1. trecerea de la trafic auto pe 4 benzi (câte 2 pe sens) la trafic auto pe 2 benzi (câte 1 pe sens)
2. transformarea unei benzi în pistă pentru transportul în comun care se va înfiinţa (banda 1 de sens spre „Trecere Bac” cu staţii la Pescăriile Statului, Palanul Navigaţiei, Elice, Parc Viva, Gradina botanică, Turn TV.
3. transformarea unei benzi în pistă pentru biciclete (banda 1 de sens spre „Elice”)
4. extinderea pistelor de biciclete pe străzile Regiment 11 Siret şi Saturn în vederea închiderii unui tur complet împreună cu faleza
5. limitarea vitezei la 50 km la oră
6. semaforizarea intersecţiilor: Parc Viva, Elice, Palatul Navigaţiei
2. amenajarea unor puncte (platforme) de belvedere pe buza superioară a taluzului falezei
3. amenajarea unui spaţiu de exerciţii fizice şi de forţă la Parcul Viva
4. amenajarea unui spaţiu de joacă şi de socializare pentru câini la Parcul Viva
5. sistematizarea sensului giratoriu de la „Trecere Bac” în sensul interzicerii virajului la stânga venind dinspre „Elice” cu efectuarea lui numai după girarea în sensul giratoriu.
6. posibilitarea extinderii falezei superioare pe terenul actual al Poliţiei de Frontieră cu străpungerea drumului spre Micro 20-21 şi ieşirea spre Brăila.
7. cuprinderea în faleza superioară a spaţiilor verzi: Grădina botanică, parc Turn TV, parc Viva
8. modernizarea căilor de legatură cu faleza inferioară
9. reabilitarea „metalotecii” şi reamplasarea (relocarea) câtorva monumente din tabara de sculptură în metal
10. dezvoltarea infrastructurii de prestări servicii agrement şi alimentaţie publică către populaţie

FALEZA INFERIOARĂ (PROMENADA DUNĂRII):

1. eliberarea vederii către fluviu prin curăţarea vegetaţie de arbuşti dintre promenadă şi malul apei
2. extinderea promenadei prin construirea unor noi alei în direcţia taluzului de la parcul de role pănă la „Furculiţă” şi de la chioşcul de fanfară până la  "Nic-Nic."
3. amenajarea unei piste de biciclişti cu două sensuri
4. amenajarea unei piste de patine cu rotile
5. dezvoltarea infrastructurii de prestări servicii agrement şi alimentaţie publică către populaţie
6. reabilitarea portului de ambarcaţiuni distrus parţial de gheaţă
7. reabilitarea zonelor verzi prin plantare cu arbori noi şi eliminarea celor vechi si batrâni.
8. modernizarea infrastructurii falezei inferioare: bănci, iluminat, ţâşnitoare de apă, grupuri sanitare
9. cuprinderea în faleza inferioară a spaţiilor verzi din zonele: Bazine cu valuri, parc strada Portului şi a clădirilor din zona Palatul Navigaţiei-Pescărie.
10. posibilitarea extinderii falezei inferioare pe terenul actual al unităţilor militare de marină, cu străpungerea drumului spre Micro 20-21 şi ieşirea spre Real.

Vom vedea in episodul următor care au fost criticile aduse P.U.Z-ului Faleza Dunării la Galaţi la dezbaterea cu „invitaţii specialişti”, cine a participat şi cine nu şi mai ales cine sunt „specialiştii.”