Crapina

Dupa inundatiile din ultimii ani problema reconstructiei ecologice a Baltii Crapina a devenit un subiect foarte fierbinte. Daca 99% dintre locuitorii satelor de peste Dunare aproba refacerea baltii, minoritatea este cea care dicteaza. Ştefan Ilie primarul comunei Luncavita (citat de Viata Libera):
"Ştiu că în locul fostului lac se află mari ferme agricole (printre cele mai bogate din ţară) ai căror reprezentanţi, de fiecare dată, "ştiu cum să acţioneze" pentru a păstra agricultura în locul bălţilor. Aşa s-a întâmplat în 2006 când aceşti mari fermieri au proiectat "mari argumente" pentru a nu se rupe zăgazurile din calea apelor. Aceştia reprezintă doar 0,001 la sută din suma locuitorilor din zonă, au însă forţă financiară pentru 1.000 la sută!" Da, ştim şi noi că aşa stau lucrurile. Ştim şi am scris în nenumărate rânduri despre aceasta. Mai ştim că, la un moment dat, Băsescu însuşi a plecat de la Bucureşti, de la înălţimea preşedinţiei României, hotărât să dea un impuls generoasei întreprinderi, dar odată ajuns la Tulcea s-a înmuiat.''
Acelasi primar citat in 2008 de Agerpres: "Zona aceasta nu mai este acum atractiva pentru nimeni, iar satele se zbat in saracie si se depopuleaza continuu. Rachelu, de exemplu, avea 1.700 de locuitori inainte de 1989, iar acum are doar 600'', a mentionat primarul comunei Luncavita.".
Daca dai un "search" pe net vei putea vedea numeroase studii si proiecte pentru naturarea zonei Crapina, multe din ele costisitoare, dar toate platite din bani publici. Din pacate la noi distanta intre vorbe si fapte este din ce in ce mai mare asa ca problema refacerii baltilor Dunarii ramane ca si in anii trecuti o poveste de adormit copiii in vremea inundatiilor. Apa trece, povestile raman.
Ar mai fi o idee de dezbatut: daca tot vrem sa renaturam ceva, de ce n-am incepe la noi acasa cu refacerea Bratesului? Inainte de a dinamita digul de la Garvan ce-ar fi incercati acelasi lucru cu digul de la Prut?