Renaturarea Crapinei

Care-i treaba cu renaturarea asta? De unde pana unde? La ce ne-ar folosi? Cat am pierde daca am renunta la agricultura si am face balti din terenurile desecate cu truda de inaintasi? Ce am castiga? Cum se realizeaza in practica o astfel de operatiune? Cat costa? Merita?
Sunt intrebari pe care si le pune fiecare om care aude prima oara povestea asta cu refacerea ecologica a unor teritorii.
Sa le luam pe rand.
1. pierderea pentru agricultura: Ministerul Agriculturii apreciaza ca peste 1,5 milioane de hectare nu sunt cultivate anual in Romania, unele fiind chiar abandonate. Este firesc cand la 20 de ani dupa revolutie, nu s-a rezolvat inca problema retrocedarilor, care pare a mai dura, dupa estimarea celor din justitie, inca 2-3 decenii. Actualii detinatori ai terenurilor propuse pentru inundare sunt mari complexe agricole, foste I.A.S.-uri devenite acum S.A. adesea manipulate din umbra de politicieni influenti, care nu sunt dispusi sa renunte la castigurile lor care provin de pe un pamant care nu le-a apartinut niciodata. Se pot compensa pierderile de teren arabil al acestor mari ferme cu atribuiri in alte parti apropiate. Nu trebuie uitat ca terenurile din polderele fluviale sunt bune pentru agricultura doar cativa ani, atata vreme cat namolul fostelor balti mai contine inca substante organice provenite din moartea animalelor si a plantelor din cauza desecarii. Dupa cativa ani de utilizare este obligatorie administrarea de ingrasaminte chimice, adesea poluante si care produc degradarea mediului. Imi aduc aminte ca primele culturi facute in teritoriul fostului lac Brates atrageau privirile oamenilor: floarea soarelui crestea la 2 -3 metri inaltime si avea 2-3 palarii, iar porumbul la fel, nu se vedea combina de recoltat de cauza tulpinilor inalte si incarcate cu stiuleti multipli.
2. renaturarea inseamna patrunderea apei raurilor sau fluviului in vechile teritorii in care au existat lacuri si balti din lunca, acum desecate si indiguite prin deschiderea controlata a unor brese in diguri. Numite adesea poldere dupa denumirea data de olandezi acestor zone desecate si indiguite, teritoriile "redate agriculturii" sunt adesea sub nivelul viiturilor raurilor sau fluviilor. Spun "redate agriculturii", folosind limbajul de lemn al perioadei comuniste: in aceste teritorii nu s-a practicat niciodata agricultura fiind inundabile, asa ca nu se putea "reda" nimic. Renaturarea este de fapt un proces invers indiguirii unei incinte urmate de desecare: se indeparteaza digul sau potiuni din el si zona se inunda.
Odata cu patrunderea apei si acoperirea solului existent cu un strat permenent de apa, are loc modificarea biotopului zonei respective din mai multe punte de vedere. Teritoriul respectiv reactioneaza mai lent la schimbari climatice, zona umeda constituie un rezervor de umiditate care va influenta culturile din jur si localitatile din vecinatate, atenuand seceta din lunile de vara si gerul din lunile de iarna, iar prin vapori de apa generati, va spori precipitatiile locale si astfel va curati aerul. In apa stagnanta la tamperaturi peste punctul de inghet, se dezvolta o flora specifica baltilor cu rol in producerea de oxigen si o fauna care va determina locuri favorabile pentru inmultirea broastelor si a pestilor si de aici a tot lantului trofic bazat pe consumul de vegetatie acvatica si de animale de apa dulce. Pe cale naturala, fara a se implica aproape de loc actvitatea umana, natura isi va relua vechile amplasamente si le va reface aproape la fel ca inainte de indiguire si desecare. Cam intr-un deceniu pe cale naturala la marginea baltilor se va reface padurea de lunca si arboretul, complexele de rogoz, nuferi, pipirig, stuf si papura cu rol esential in biotopul acvatic prin crearea de habitate pentru pesti si alte animale. Deja balta poate fi exploatata din punct de vedere economic, in primul rand prin turism si apoi prin pescuit contolat si vanatoare organizata, activitati care dezvoltate in timp duc la obtinerea de venituri mai mari decat cele din agricultura (dupa primul deceniu de la refacerea baltii).
3. costurile initiale ale unei renaturari sunt generate de mutarea unor activitati eventual constructii si utilitati in alte zone, precum si de cele generate de inundarea incintelor. Restul face natura, o data cu apa patrunzand in polder si germenii noii balti: microorganisme, seminte si ramuri de plante, oua si adulti de viermi, batracieni, pesti etc. care gasind o nisa ecologica libera o vor ocupa pana la stabilirea unui echilibru natural.
4. este esentiala pastrarea unei comunicari permanente intre balta si apa curgatoare care o alimenteaza (raul sau fluviu), pentru a asigura debite mari de apa primavara, ca sa poata intra pestii de talie mare din rau pentru reproducere si primenirea apei cu substante nutritive proaspete, precum si evacuarea pestilor cand nivelul baltii scade in lunile de vara.