Alte dovezi în sprijinul teoriei Ryan-Pitman: grivanii

Acum un an scriam pe acest blog un serial despre teoria potopului propusă de Ryan şi Pitman în care se afirma că Marea Neagră a fost iniţial un lac cu apă dulce care nu avea comunicarea actuală cu Mediterana prin Bosfor. În urma cu mai multe mii de ani după topirea gheţarilor ultimei glaciaţiuni, când nivelul ridicat al Mediteranei a depăşit cotele câmpiei Bosforului, apele sărate au curs în lacul cu apă dulce inundând teritorii imense şi separând Europa de Asia Mica prin Marea Marmara. Aduceam şi o serie de dovezi culese din literatură. În alt serial dedicat misterului anghilelor afirmam că lipsa migraţiei acestui peşte prin Marea Neagră este cauzată de condiţiile chimice din această mare, dar şi de faptul că biologia acestui peşte "nu cunoaşte" acest drum, în memoria întipărita genetic a acestei specii existând doar drumul din fluviile europene prin Atlantic.
O altă dovada indirectă a separării celor doua continente este dată şi de evoluţia diferenţiată a unor specii de animale care au avut un strămoş comun. Să luam cazul hamsterilor, care la noi sunt reprezentaţi de specia Mesocricetus newtoni, cunoscut sub denumirea populara de grivan cu coada scurtă. Animalul seamănă izbitor cu hamsterul auriu Mesocricetus auratus, binecunoscut crescătorilor de animale de companie sub denumirea de hamster sirian. Speciile sunt foarte asemănătoare fizic, dar încă din anii '60 s-a dovedit că nu sunt identice, întrucât nu s-au obţinut reproduceri încrucişate. Mai mult de atât unii cercetători români au dovedit ca acest tip de hârciog are 38 de cromozomi spre deosebire de H. auriu care are 44 , sau de M. brandti (hamsterul turcesc) care are 42 de cromozomi.
Hamsterul auriu descoperit târziu în 1839 de Waterhouse în pustietatea Siriei, în zona platoului Alep, are o arie de răspândire extrem de redusă de câteva mii de km pătraţi (5000-20000), de o parte si de alta a graniţei cu Turcia şi se pare ca în natură nu mai sunt decât 2500 de exemplare, motive pentru care a fost introdus pe lista roşie a animalelor pe care de dispariţie. (Noroc cu bazele bio ale spitalelor şi institutelor de cercetare medicala care cresc milioane de hârciogi aurii pentru experienţe).
Grivanul cu coada scurtă este una din cele 3 specii de hârciogi care trăieşte în România (Hârciogul: Cricetus cricetus, Grivanul cu coada scurta: Mesocricetus newtoni, Grivanul cenuşiu: Cricetulus migratorius, foarte rar întâlnit), iar filogenetic s-a desparţit de hamsterul auriu după formarea Mării Marmara, fiecare specie evoluând în condiţii diferite. Ar mai fi important să spunem despre acest hamster că este întâlnit numai în Dobrogea şi în Bulgaria, din aceste considerente fiind numit şi Romanian sau Dobrudgean Hamster.
Este clar că specia a evoluat în teritoriul pe care îl ocupă actualmente, după formarea Dunării şi înainte de formarea Bosforului. Nu găsim hârciogi cu coada scurta dobrogeni la nord de Dunăre, aşa cum nu găsim nici hârcigi Cricetus cricetus la sud de fluviu, iar restul speciilor de hamsteri mici sunt semnalaţi numai în Asia mică, Caucaz, Iran, sudul Rusiei, Liban şi Israel. Am încercat să găsesc o fotografie cu acest hamster autohton, dar majoritatea imaginilor de pe net sunt cu hamsteri aurii, specie pe care am crescut-o şi eu in copilaria mea, dar pe atunci nu erau camere digitale.
Cqt despre hâeciogii europeni daca doriţi să aflaţi mai mult accesaţi Status of Hamsters in Europe şi  veţi afla ca există o Convenţie de la Berna pentru protejarea acestor specii, majoritatea dintre ele fiind înscrise pe Lista Roşie a Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii, fiind pe cale de dispariţie, în special din cauza oamenilor şi a industrializarii agriculturii.