Despre vikingi

Scriam ieri pe unul din blogurile mele despre "vikingi". Nu mă refeream la războinicii din corabiile lungi, ci la "distinşii" locuitori ai oraşului nostru care distrug cu nonşalanţă bunurile publice, întocmai ca predecesorii lor din epoca construirii combinatului siderurgic din Galaţi.
Totuşi, deşi pare ciudat, prin părţile noastre de ţară adevăraţii vikingi au trecut şi nu o singură dată. Toate siturile serioase includ Dunărea de jos în rutele europene ale vikingilor.

Harta a rutelor vikingilor de pe pagina Consiliului Europei

Să ne amintim că la câteva decenii după ce a început expansiunea vikingă în Europa navele debarcau în estul Mării Mediterane şi atăcau Constantinopole (anul 860 d.C.) Cam tot pe atunci vikingii înfiinţau statele din Novgorod (anul 862) şi Kiev (anul 869), pentru ca în anul 900 să atace din nou Bizanţul. Este de asemenea cunoscuta ruta comerciala deschisă de vikingi spre Marea Neagra şi spre Marea Caspică. Probabil pe o astfel de rută a fost ucis negustorul suedez din Gotland pe la anul 1000, pe a cărei piatra de mormânt se face una din primele referinţe la români, ca vlahi ("blakumen").

Inscripţia de pe piatra funerara din  Sjohnem, Gotland, Suedia

"Soţii Rodvisl şi Rodalv au ridicat aceste pietre pentru cei trei fii ai lor. Această piatră pentru Rodfos pe care l-au ucis vlahii într-o călătorie. Dumnezeu să-i ajute sufletul. Domnezeu să-i părăsească pe cei care l-au trădat pe el" (traducere aproximativă).
Stela funerară seamană izbitor cu o alta din aceiaşi zonă, iar motivele crucii şi cele care decorează stela sunt asemanatoare cu cele descoperite la noi la Basarabi Murfatlar, în bisericile sculptate în cretă.

Alta stela funerara din Gotland

Cruci în cretă la Basarabi

Simbol runic în forma de vas viking la Basarabi

Schiţa de mână a drakarului de la Basarabi după lucrarea lui Agrigoroaie. 

Unii cercetatori ai prezenţei vikingilor la gurile Dunării, cum ar fi Vladimir Agrigoroaie au publicat chiar un desen al unui drakar viking scrijelit în grotele de la Basarabi.