O ţară frumoasă unde mi-ar place să trăiesc, cu zone supraaglomerate şi locuri unde abia a ajuns civilizatia modernă, cu rodii şi portocali în fiecare curticică, sau chiar plantaţi pe bulevardele marilor oraşe, cu oameni mândri şi credincioşi, buni povestitori, pedanţi, amabili şi apropiaţi nouă prin istorie, cultură şi educaţie.
În multe privinţe Grecia seamănă cu România. Au câini comunitari în marile oraşe, şosele destul de proaste (cu excepţia reţelei de autostrăzi nou construite cu bani europeni), mahalagii care ascultă muzică dată la maxim, staţiuni de vacanţă zgomotoase, obositoare şi aglomerate, corupţie generalizată, un sistem de sănătate centrat pe şpagă pentru doctori, poluare intensă şi acelaşi slogan generalizat: "dolce far niente!" Nu vezi în toata Grecia o terasa pustie, o tavernă goală, decât în timpul siestei de la prânz, în rest pâna seara târziu poveştile şi gargara sunt la loc de cinste în faţa unui paharel de Ouzo, de ceai, sau de cafea. Fotbal, politică, femei, vreme, sunt subiecte de discuţie şi de dezbatere, în definitiv grecii au inventat forumul şi democraţia.
Te cazezi la un hotel, plăteşti, nimeni nu-ţi dă bon fiscal. Alimentezi rezervorul maşinii, toata lumea surâde amabil, dar fără bon fiscal. La fel în buticuri, magazine, pe plajă, la o terasa, în farmacie sau la negustorii din bazarele care înfloresc în fiecare oraş.
Birocraţia este extremă, ţi-a lovit cineva maşina şi mergi la un poliţist care dirijează traficul, te trimite la secţie, unde nu se poate rezolva pentru că este maşină străină, mergeţi dumneavoastră la sediul central, depuneţi o plângere în limba greacă, sau mai bine vă lipsiţi.
Dealurile si munţii sunt plini de vile şi case neterminate: fie nu sunt tencuite, fie nu sunt zugravite, fie n-au acoperiş, sau n-au gard şi poartă şi nu sunt legate la reţelele de apă, curent şi canalizare. În clipa când o casa este terminată proprietarul trebuie să plătească impozit, aşa că mai bine o lasă pe trei sferturi făcută şi neechipată, că n-o fură nimeni. Explozia imobiliara din Grecia ultimelor decenii este unică în Europa, noi suntem mici copii cu zonele noastre rezidenţiale pustii şi blocurile fantomă.
Toata lumea lucrează la negru făra contracte de muncă şi nu-i verifica nimeni, cam ca pe la noi. Cârciumarul cumpără peşte de la pescari făra acte, miei de la ţărani la fel, facturile de la angrouri ajung la coş, banii la băncile din Cipru sau din Stambul, toata lumea e fericită. Dimineaţa sunt mare consilier local, sau funţionar la stat, dupa masă fug la butic, sau la tavernă unde sunt proprietar. De muncit muncesc românii, bulgarii, moldovenii, care formează un sfert din forţa de muncă a Greciei, mai ales în servicii turistice, agricultură, acvacultură, artizanat, binenţeles fără contracte de muncă.
Aşadar mă tem de greci nu pentru că mi-ar da daruri, ci pentru că ar putea arunca Europa în haos financiar pentru mulţi ani de aici înainte. Din păcate noi nu învăţăm nimic din această tragedie a unui popor care a avut ca şi noi o clasa politică ruptă de realitate, clientelară, coruptă şi mincinoasă. Falsa creştere economică a Greciei din ultimul deceniu s-a destrămat imediat după ce flacăra olimpica care o iniţiase s-a stins. Noi o să murim sufocaţi de evaziune fiscala, incompetenţă politică şi administrativă, îmbibaţi în corupţie ca Hercule în sângele lui Nessus, fără şanse de supravieţuire într-o lume bazata pe concurenţă şi eficacitate care ne-a lipsit nbouă ca popor din totdeauna.
Noroc că avem preşedinte "jucător" să nu murim plictisiţi: mai un şut tras regelui Mihai, mai o reformă (??) administrativă, mai o săgeată trasă spre ruşi, că doar suntem ţara care cumpără gazul cel mai scump, mai un scuipat pe obrazul opoziţiei care mişcă în front (e drept e mult spus "mişcă", mai mult tresare).
Kali me ra, kali spe ra, kali ni hta, kali-ci am fost, kali-ci rămânem.
Postări
foarte bine scris, ai dreptate :-)
RăspundețiȘtergere