De ce se dărâmă faleza Dunării de la Galaţi II

Faleza Dunării la Galaţi înainte de a fi amenajată
(sursa "Vechiul Galati în imagini", pagina Facebook.)

Anenajarea falezei

Când în 1963 a început amenajarea falezei Dunării de la Galaţi, faleza pe toata lungimea ei actuala era o râpă mai înaltă în dreptul cazărmii Regimentului 11 Siret şi mai joasă spre Valea Ţiglinei şi spre port, străbătută de mai multe vaduri săpate de torenţi şi de picioarele oamenilor: Vadul Bacalbaşa, Vadul Sacalelor, Vadul Bondrea şi Vadul Ţiglinei.

Ori proiectanţii au conceput realizarea pe toata lungimea falezei a unui drum superior cu patru benzi în partea ei superioară şi a unui drum cu doua benzi pe malul apei şi în consecinţă constructorii au nivelat partea superioară a râpei pornind din port către Ţiglina, în treimea superioară a râpei, iar cu materialul rezultat şi cu cel adus din alte cariere de pământ, au taluzat pantele asigurândule astfel aspectul actual.

Aspecte din timpul construcţiei falezei Dunarii de la Galaţi
(sursa "Vechiul Galati în imagini", pagina Facebook.)

Aspecte din timpul construcţiei falezei Dunarii de la Galaţi
(sursa "Vechiul Galati în imagini", pagina Facebook.)

Din considerente de evitare a tasărilor în timp, determinate de umezirea solurilor de loess, limita construcţiilor ridicate în cartierul Ţiglina I şi Mazepa I s-a facut la distanţa de 30 de metri de marginea taluzului, iar înalţimea construcţiilor nu a depăşit cu excepţia G-urilor de pe strada Roşiori nivelul 4.

La distanţe mai mici s-au amplasat Complexul Comercial din Ţiglina I de la „Francezi” (Piaţa Coventry), iar chiar în taluz Restaurantl „Pescarul”. Ambele plasamente s-au dovedit în timp neinspirate, clădirile fiind incluse în programe de consolidare foarte costisitoare.

In galben limita construciilor anterioare anului 1990,
in rosu limita construciilor de dup 1990.
zona Ţiglina

In galben limita construciilor anterioare anului 1990,
in rosu limita construciilor de dup 1990.
zona Mazepa

 După 1980 cănd dictatura de partid a cerut ansambluri arhitecturale după dorinţa conducerii centrale, s-au construit în Mazepa 1 şi 2 blocuri cu mai multe etaje în apropierea marginii taluzului, intercalate între cele deja existente, aducând astfel o greutate suplimentară pe întreaga zonă şi interceptând astfel traseele subterane de drenare naturală a apei meteorice, pe care le-au blocat.

O situaţie şi mai complicată a aparut după 1990, când interesele unor politicieni locali, la care a aderat conducerea Institutului de Proiectari Judeţean („Proiect S.A.”) şi constructorul „Vega”, a dus la apariţia de blocuri şi alte construcţii plombate pe spaţiile rămase libere pe faleza superioara. Aşa a aparut clădirea Curţii de Conturi, Hotelul Vega, blocurile turn de la „Pastilă”, biserica de pe faleză, vilele şi blocurile cu multe etaje din Ţiglina I, iar construcţiile continuă, în prezent in apropierea Complexului „Francezi” construindu-se un bloc cu 5 etaje al firmei unui politician PDL din Bucureşti. (Cezar Preda, care în asociere cu directorul societaţii de salubrizare R.E.R.Ecologic Service, Dumitru Ion, a cumparat de la Consiliul Local Galaţi în 2009 terenul, pe care tot acelaşi consiliu a aprobat în 2013 amplasare unui bloc cu 5 etaje).

Din ce spun cei care se pricep, greutatea acestor construcţii situate pe buza unui taluz, combinată cu umiditatea solului de tip loess, poate determina lichefierea solului în caz de seisme şi răsturnarea acestor construcţii în Dunăre.

Dar nu numai construcţiile sunt cele care favorizează tasarea accentuată a falezei superioare a Dunării la Galaţi. O să vedem într-un episod următor ca cei vinovaţi de distrugerea sistematica a domeniului public sunt tocmai cei care ar trebui să-l admnistreze.