vineri, 25 noiembrie 2011

Ghinde şi colţani

Ghinde şi colţani.
S-au copt ghindele!  Singurul stejar de pe faleza inferioara a Dunării a fructificat multe ghinde în acest an, pentru a-şi duce mai departe informaţia genetică. O parte din ghinde au pe ele nişte formaţiuni tumorale numite "colţani", datorită aspectului dinţat, ca nişte colţi de animal. Ce sunt aceşti colţani?
Colţanii apar ca urmare a acţiunii dintre ţesuturile ghindei, fructul stejarului şi un parazit care atacă aceste fructe. Este vorba de o viespe de stejar, Andricus quercumcalicis, care primăvara devreme înţeapă mugurele de fruct al stejarului şi depune în mugure un ou, sau două, din care vor ieşi larve. Pe măsură ce cresc, larvele irită ţesuturile gazdei şi din producţia de celuloză se vor ivi aceste formaţiuni neregulate şi stranii, care cad odată cu ghindele din copac. Atunci când ouăle de viespe sunt depuse pe un mugure de frunză, aceasta va genera o formatiune tumorală sferică numită "gală". Din gale şi din colţani după ce larvele de viespe ajung la maturitate, arătând ca un mic vierme de aproape 2 cm, vor ieşi noi viespi adulte în anul următor. Fenomenul este foarte răspândit în pădurile de stejar, unde viespile atacă uneori toate fructele dintr-o pădure. Deoarece conţinutul de taninuri din gale şi din colţani este foarte ridicat, aceste fructe bizare sunt adunate de oameni şi folosite la tăbăcirea pieilor. Interesant este faptul că dupa unii autori n-ar fi vorba de parazitism, ci de "mutualism biologic", o formă de simbioză prin care ambele vieţuitoare ar avea de câştigat.
Colţan cules pe faleza Dunării de la Galaţi.

Ceaţa

Inteligenţa materiei

O caracatiţă la plimbare pe uscat (click pentru video)

marți, 22 noiembrie 2011

luni, 14 noiembrie 2011

Ce caută pe faleza maşina Ecosal?

Ecosal la plimbare pe faleză.
Faleza Dunării este măturată de RWE Ecological Service. Ce caută autospeciala Ecosal pe malul Dunării umplându-ne plămânii cu praf şi nasul cu putoare de gunoi la primele ore ale dimineţii?
Lista autovehiculelor cu "liber acces pe faleză"
Ce treaba are Pro Tv Galati cu 3 (trei) autovehicule pe faleză?
Nici B -91-VCV nu este pe listă.

Relicve ale vechiului port de la Galaţi

Relicve ale portului gălăţean din secolul XIX
Apele scăzute ale Dunării scot la lumină zilele astea fragmente din cheiul vechi al portului Galaţi din secolul XIX. Pe o porţiune situată între gura de canalizare de la "Valurile Dunării" şi până mai jos de debarcaderul "Vega" au ieşit la suprafaţă bârnele de stejar care formau cheiul de altadată. Pe structura desvelita de ape se observă mai mulţi stâlpi verticali care sunt fixaţi de grinzi orizontale prin şuruburi uriaşe. Interesant este faptul că deşi se află în apă de peste 100 de ani şuruburile şi piuliţele sunt perfect conservate deşi sunt din fier.
Construcţia din piatră care constituie acum digul de apărare dinspre Dunăre a început cu puţin înainte de 1965 prin nivelarea şi taluzarea râpilor care constituia malul Dunării la Galaţi. Imediat în apropierea bisericii Precista către vest se întindeau mai multe râpe săpate de apele pluviale în loes. Cam prin dreptul "elicei" era Vadul Sacalelor" care urca spre centrul oraşului. Strada era folosita de sacagii, oameni care transportau în care cu boi butoaie cu apă de fluviu în cartierele oraşului.Casele se întindeau de la râpă spre strada Brăilei formând un labirint de străduţe întortocheate, cam până la strada Căzărmii (Curcan), unde era o alta râpă mai largă care se deschidea spre valea Ţiglinei. Expresia "de pe râpă" se referă la locuitorii din actualul cartier Mazepa. Porţiunea de mal între Căpitanie şi râpa Căzarmii era plină de schele unde acostau vase. Prin anii '60 când am făcut ochi erau mai mmulte barcazuri vechi de lemn şi un remorcher eşuat cam pe unde este acum restaurantul "Libertatea".
Structura de rezistenţă a cheiului cu şuruburi perfect păstrate.
Bârne de stejar perfect conservate.


Şuruburile cu piuliţă sunt făcute la maşină.

miercuri, 9 noiembrie 2011

joi, 3 noiembrie 2011

Ce puţin le trebuie unora...

Un foc, un ţol de la gunoi şi un bidon de vin tulburel.