Un discurs foarte important proeuropean

Citiţi aici traducerea unui discurs proeuropean foarte important al ministrului de externe polonez, Radek Sikorski.

Ghinde şi colţani

Ghinde şi colţani.

S-au copt ghindele!  Singurul stejar de pe faleza inferioara a Dunării a fructificat multe ghinde în acest an, pentru a-şi duce mai departe informaţia genetică. O parte din ghinde au pe ele nişte formaţiuni tumorale numite "colţani", datorită aspectului dinţat, ca nişte colţi de animal. Ce sunt aceşti colţani?
Colţanii apar ca urmare a acţiunii dintre ţesuturile ghindei, fructul stejarului şi un parazit care atacă aceste fructe. Este vorba de o viespe de stejar, Andricus quercumcalicis, care primăvara devreme înţeapă mugurele de fruct al stejarului şi depune în mugure un ou, sau două, din care vor ieşi larve. Pe măsură ce cresc, larvele irită ţesuturile gazdei şi din producţia de celuloză se vor ivi aceste formaţiuni neregulate şi stranii, care cad odată cu ghindele din copac. Atunci când ouăle de viespe sunt depuse pe un mugure de frunză, aceasta va genera o formatiune tumorală sferică numită "gală". Din gale şi din colţani după ce larvele de viespe ajung la maturitate, arătând ca un mic vierme de aproape 2 cm, vor ieşi noi viespi adulte în anul următor. Fenomenul este foarte răspândit în pădurile de stejar, unde viespile atacă uneori toate fructele dintr-o pădure. Deoarece conţinutul de taninuri din gale şi din colţani este foarte ridicat, aceste fructe bizare sunt adunate de oameni şi folosite la tăbăcirea pieilor. Interesant este faptul că dupa unii autori n-ar fi vorba de parazitism, ci de "mutualism biologic", o formă de simbioză prin care ambele vieţuitoare ar avea de câştigat.

Colţan cules pe faleza Dunării de la Galaţi.

Ceaţa

Inteligenţa materiei

O caracatiţă la plimbare pe uscat (click pentru video)

Siajul

Raţe pe Dunăre.

Ce caută pe faleza maşina Ecosal?

Ecosal la plimbare pe faleză.

Faleza Dunării este măturată de RWE Ecological Service. Ce caută autospeciala Ecosal pe malul Dunării umplându-ne plămânii cu praf şi nasul cu putoare de gunoi la primele ore ale dimineţii?

Lista autovehiculelor cu "liber acces pe faleză"
Ce treaba are Pro Tv Galati cu 3 (trei) autovehicule pe faleză?

Nici B -91-VCV nu este pe listă.

Relicve ale vechiului port de la Galaţi

Relicve ale portului gălăţean din secolul XIX

Apele scăzute ale Dunării scot la lumină zilele astea fragmente din cheiul vechi al portului Galaţi din secolul XIX. Pe o porţiune situată între gura de canalizare de la "Valurile Dunării" şi până mai jos de debarcaderul "Vega" au ieşit la suprafaţă bârnele de stejar care formau cheiul de altadată. Pe structura desvelita de ape se observă mai mulţi stâlpi verticali care sunt fixaţi de grinzi orizontale prin şuruburi uriaşe. Interesant este faptul că deşi se află în apă de peste 100 de ani şuruburile şi piuliţele sunt perfect conservate deşi sunt din fier.
Construcţia din piatră care constituie acum digul de apărare dinspre Dunăre a început cu puţin înainte de 1965 prin nivelarea şi taluzarea râpilor care constituia malul Dunării la Galaţi. Imediat în apropierea bisericii Precista către vest se întindeau mai multe râpe săpate de apele pluviale în loes. Cam prin dreptul "elicei" era Vadul Sacalelor" care urca spre centrul oraşului. Strada era folosita de sacagii, oameni care transportau în care cu boi butoaie cu apă de fluviu în cartierele oraşului.Casele se întindeau de la râpă spre strada Brăilei formând un labirint de străduţe întortocheate, cam până la strada Căzărmii (Curcan), unde era o alta râpă mai largă care se deschidea spre valea Ţiglinei. Expresia "de pe râpă" se referă la locuitorii din actualul cartier Mazepa. Porţiunea de mal între Căpitanie şi râpa Căzarmii era plină de schele unde acostau vase. Prin anii '60 când am făcut ochi erau mai mmulte barcazuri vechi de lemn şi un remorcher eşuat cam pe unde este acum restaurantul "Libertatea".

Structura de rezistenţă a cheiului cu şuruburi perfect păstrate.

Bârne de stejar perfect conservate.

Şuruburile cu piuliţă sunt făcute la maşină.

Frumoasa falezei Dunării

S-au întors raţele sălbatice!

24 Octombrie 2011 prima apariţie.

9.11.2011 Toată flotila

Ce puţin le trebuie unora...

Un foc, un ţol de la gunoi şi un bidon de vin tulburel.

Păsări şi câini pe faleză

Câini şi păsări la aceiaşi masă! (da click!)

Plantate de Dumnezeu

Malul Dunării e plin de plante crescute din seminţe aduse de ape, poţi să-ţi faci o impresie despre ce mănâncă românul numai după plantele crescute sălbatic. Pepenii şi roşiile sunt pe primul loc dar nu lipsesc nici floarea soarelui, grâul sau malaiul.

Neamurile proaste pe faleza Dunarii la Galaţi

Nu ştiu cum îl cheamă şi cu ce se ocupă, dar ştiu că e neam prost! Atât de prost că goneşte pe pietonalul de pe faleza inferioară stricându-ne ziua cu putoarea lui de benzina şi praful ridicat de viteza năucitoare. Sper să nu loveasca pe nimeni, lumea e plină de viteji ca el, mai mult sau mai puţin cârcotaşi dar sigur neamuri proaste! Apropo unde a dispărut poliţia comunitară de când s-a lăsat frigul?
Pentru cei ce nu văd bine Gl-47-ANK

Noi suntem de la firma care îngrijeşte iarba!

Noi suntem de la firma care îngrijeşte iarba!

Al cui este malul Dunării?

Cotele scăzute ale Dunării.

S-a anunţat oficial că am atins cota cea mai scazută a apelor fluviului din acest an şi doar câţiva centimetri ne mai despart de recordul din 1921 când Dunărea a avut debitul istoric cel mai mic. Partea dinspre mal a portului de ambarcaţiuni este aproape complet colmatată, doar bărcile cu pescaj mic mai pot intra sau ieşi, iar stâlpii debarcaderului sunt aproape integral afară din apă.

Cum situaţia este prezentă pe malul galăţean de mai bine de o lună, m-aş fi aşteptat ca cei responsabili de buna întreţinere a malului Dunării să profite de vreme şi de cote şi să facă ce n-au făcut de decenii: repararea digului de pe mal, toaletarea albiei, dragarea aluviunilor depozitate de ani de zile. Să începem cu digul de piatră care este perforat ca un şvaiţer, pe toata lungimea lui. Chiar şi acolo unde nu sunt cavităţi vizibil săpate de apă în dig sub stratul de piatră sună a gol semn că şi alte porţiuni din dig se vor prăbuşi.

Spărtură în dig.

Găurile de ieri, crevasele de astăzi.

Distrugeri în dig.

În această grotă locuieşte o căţea recent fătată, cu puii ei.

Unele dinn grotele săpate în mal sunt atât de mari încât au fost folosite asta vară ca adăpost de boschetari sau de câinii comunitari de pe faleză. Unde nu sunt gropi, digul de piatră este asaltat de bălării, unele din ele devenind între timp copaci în toată firea, dizlocând prin rădăcinile lor structura digului.

Unde trebuiesc căutaţi (i)responsabilii situaţiei de pe faleza Dunării? În primărie, unde pe post de "city manager" arde gazul pe bani mulţi şi filodorme substanţiale fostul director de la APDM (Administraţia Porturilor Dunării Maritime) Galaţi, Florin Popa, care pe vremea când era director la APDM  spunea că digul falezei este al primăriei, iar acum când este un băgător de seama prin târg spune că este al APDM-ului. Cu papagalii ăştia roşii ai P.S.D.-ului local pe post de administratori ai oraşului vom rămâne fără faleză. Un "falezist", dar şi un specialist în domeniu mi-a declarat zilele astea că primaria ignoră în totalitate prevederile legale prin care digul îi revine  în administrare şi întreţinere, provocând distrugerea malului fluviului şi infiltrarea taluzului falezei cu apă, fapt ce ar putea avea efecte de domino: prăbuşirea drumului de pe faleza inferioară, erodarea taluzului şi prăbuşirea drumului de pe faleza superioaraă, urmate de tasarea blocurilor de pe faleză şi prăbuşirea lor. Dincolo de acest scenariu apocaliptic, faptul că Primaria Galaţi lasă pe seama unui incompetent managementul oraşului seamănă cu o crimă. Am văzut cum angajaţii primăriei lasă să curgă apa de irigaţii pe taluzul falezei. Am văzut cum şanţurile de dren sunt pline de apă, broaşte şi cum lucrează la baza falezei. Am văzut cum se transformă faleza în zona umedă.
Toate acestea mă fac să cred că delăsarea nu este generată doar de prostie sau de ignoranţă ci şi de interese politice de grup apropiate primariei: "lasă să se distrugă ca să avem ce repara cu firmele de partid". Iar principalul vinovat este popândăul care stă de trei mandate pe scaunul lui GhiţăVasiliu fără să facă nimic. Adică nimic bun. Că la prostit lumea îl duce capul şi la recompensat slugile se pricepe: toate firmele administraţiei locale sunt înţesate de oamenii primarului numiţi politic şi de neamurile lor care sug din bugetul local ca nişte lipitori.
Pentru documentare citiţi Legea 259/2010 a Siguranţei digurilor şi-o să vedeţi că papagalii roşii pot fi şi bagaţi şi "la colivie" pentru încălcarea legii digurilor!

Mândra lună

Lună plină alături de Jupiter.

Peste-a nopţii feerie

Se ridică mândra lună,

Totu-i vis şi armonie -

Noapte bună!

Ghid practic "Cum să ne distrugem articulaţiile"

Vezi aici de ce ne distrugem articulaţiile alergând pe asfaltul falezei Dunării.

SPADP distruge faleza Dunării de la Galaţi

Numeroase articole de presă (dă click aici)  au atras atenţia asupra distrugerilor posibile ale falezei inferioare a Dunării la Galaţi din cauza tasărilor şi infiltraţiilor de apă. Ce se întâmplă de ani de zile la Galaţi este rolul nepasării criminale a administraţiei publice locale, care în cârdăşie cu Proiect S.A. (fostul Institut de Proiectări care a proiectat şi a permis amplasarea de blocuri cu multe etaje pe faleză) şi cu mafia imobiliară locală (dă click aici) susţinuta politic pe faţă de P.S.D. şi tacit de celelalte partide din Consiliul Local, au permis amplasarea pe taluzul albiei majore a fluviului a unor ansambluri rezidenţiale pentru şmecheri.
În ciuda tuturor semnalelor presei (da click aici) şi aici ba chiar a prăbuşirii la începutul lunii iulie a unei porţiuni de pe faleză în urma unei alunecări de teren, tocmai cei care ar trebui sa protejeze domeniul public îl distrug prin inconştienţa lor. Ţevile sparte ale conductelor de apă pentru udat spaţiul verde, robineţii defecţi, şanturile pline cu apă nu reuşesc să distruga cât fac salariaţii de la domeniul public care "se joacă" de-a fântana arteziana în fiecare zi. Probabil trebuie sa dărâme faleza ca să poată s-o construiască din nou "băieţii deştepţi".

O metoda sigură de tasare a falezei

Purjarea apei din conductaă la baza taluzului.

Elefantul din Dunăre

Dunărea pe 28.08.2011

Dunărea pe 28.09.2011

Vine toamna

Vine toamna.

Hai la curăţenie!

În 24 septembrie în toată ţara organizaţia Let’s do it Romania (www.letsdoitromania.ro) scoate voluntari pentru curăţat locurile de agrement, malurile râurilor, băltilor, potecile munţilor, pădurile etc. de gunoaiele aruncate de semenii noştri. 

Barbarii de pe faleză

12 Septembrie 2011

N-am avut niciodată o părere grozavă despre toaletele ecologice din Galaţi. Pe de-o parte amplasarea lor este una cu cântec, presa din municipiu acuzând preţul exorbitant cu care au fost închiriate mai precis acuzându-l pe city manager (o funcţie idioată, inventată de nişte oameni idioţi pentru clientela lor politică), că ar fi luat şpagă pentru a ne pricopsi cu ele. Pe de alta parte ca om care am mai văzut şi prin alte părţi toalete ecologice, vă pot spune sub jurământ că  ale lor nu sunt ca ale noastre! N-am intrat niciodată într-o astfel de cutie din Galaţi, dar nu cred că trebuie să intri ca să constaţi că put de-ţi mută nasul din loc şi nici grozav de curate nu sunt. Nu mai vorbesc de faptul ca nu au apă, n-au hârtie igienică şi nu se închid ca lumea. Drept urmare nu-mi plac. Nu-mi place nici cum sunt aşezate pe strasse, cât mai la vedere, cât mai accesibil pentru cei care le golesc, nu pentru cei care le folosesc. Oare cum este să te taie şi să intri într-o astfel de budă comunală, cu cohorte de oameni trecând pe lângă tine la plimbare, sau stând pe băncuţa vecină? Ce faci? Pui amortizor de sunet, sau cânţi arii din opere?
Oricum deşi nu-mi plac, nu înţeleg cum oameni, probabili tineri, după o bere, sau două băute pe terasa Zodiar&Ciumacen.co, nu găsesc altă treabă decât să răstoarne aceste coşmelii şi să le împrăştie conţinutul pe trotuarul falezei!! Probabil le place mirosul.

27 August 2011

Din aceeaşi categorie sunt şi cei care vandalizează coşurile de gunoi. Deşi puţine pentru afluxul de lume, mai ales in zilele de weekend, deşi portocalii, când ar fi putut avea o culoare mai discretă şi mai încadrabilă în ton cu parcul, aceste coşuri sunt victime aproape zilnic ale actelor de vandalism urban. Ba câte un pescar care şi-a lăsat scăunelul acasă le foloseşte la stea pe ele, ba câte un adolescent care a dat de gustul, dar mai ales de tăria berii îşi dovedeşte calităţile de caratist pe ele, ba câte un dezaxat le aruncă în Dunăre într-un elan distructiv care e vecin cu nebunia să vadă daca plutesc. Ultima găselniţă este să le dai foc, probabil în semn de protest că sunt prea pline!

Coş de gunoi incendiat.

Coş de gunoi vandalizat.

P.S. Anunţ pe toţi cei care au prea multa energie că şi-o pot consuma sâmbătă 24 Septembrie adunând gunoaiele lăsate de oamenii nesinţiţi în diverse locuri şi zone de agrement din ţară. Personal sper să fiu la acea dată pe Grindu Chituc la curăţirea plajei de gunoaie.

Anotimpurile

O nouatate:Un velier pe Dunăre.

Velier pe Dunăre