marți, 17 februarie 2015

Faleza o ia la vale....


Zona cea mai afectată de tasare din dreptul parcului de la Viva.
            Încă de la întâlnirea de la Grădina Botanică cu reprezentanţii primăriei Galaţi şi societatea civilă au fost voci care au spus ca fenomenul de tasare de pe faleza Dunării de la Galaţi nu este aşa de grav, iar surpările şi gropile apărute în zonă nu se pot explica prin pierderile de apă din reţelele urbane, mai precis prin pierderile de apă din sistemul de irigaţii, pierderi pe care le prezentasem într-o prezentare P.P. cu imagini luate în multi ani pe faleză. Ori cei care pun la îndoială efectele devastatoare ale pierderilor de apă, sau care le minimalizează, fac parte din categoria celor care văd faleza din viteza maşinii. Eu vă propun o analiză în urma verificării pas cu pas a terenului în discuţie.
Să începem cu zonele cele mai expuse.


1. Tasarea trotuarului din vecinătatea monumentului „Poarta oraşului” se explica prin uriaşele pierderi de apă din conducta SADP Galaţi din anii 2012-2013, când dintr-o flanşă stricată s-au pierdut sute de tone de apă. În absenţa unui drenaj apa a intrat în terenul pantei şi astfel au apărut şi primele alunecări masive de teren din 2013, iar acum trotuarul s-a denivelat cu mai mult de jumătate de metru, este brăzdat de crăpături de 2-3 degete şi orice supliment de precipitaţii poate declanşa oricând prăbuşirea zonei. Să nu uităm că zona este Valea Abatorului şi prin construirea falezei traseul normal al apelor meteorice a fost întrerupt. Tot acolo exista şi „izvorul lui Bondrea” si faleziştii ştiu ca imediat lângă scările de lânga fostul parculeţ de căini, azi dispărut, apa se incăpăţâneaza şi astăzi să iasa din pământ. Din această cauză şi trotuarul de pe faleza inferioară este crăpat, întregul taluz deplasându-se în ultimii 2 ani cu câţiva centimetri spre apă. În zonă sunt si alte alunecări de teren mai vechi, iar mulţi arbori care n-au putut face faţă vântului din iarna asta s-au prăbuşit la pământ din cauza solului înmuiat în care erau înfipţi. Ce se întâmplă acum în mai multe zone de pe faleză cu arborii scoşi din rădăcini nu sunt urmările vreunui taifun, ci faptul că întreg solul este umed şi favorabil dezrădăcinării arborilor sub infuenţa vântului.
Crapături în asfalt de câţiva centimetri.

Denivelare de jumătate de metru, observabilă la nivelul gardului.

joi, 12 februarie 2015

Geaba vii, geaba te duci, geaba rupi nişte papuci..., pâna la Viena


Primarul a plecat la Viena cu o agendă proprie care includea tunel pe sub Dunăre şi consolidarea falezei şi s-a întors cu alta, mai precis cu o nouă idee de paranghelie* de prăduit banul public. Citez din Marius Stan:
"Avem deocamdată un proiect în sensul acesta, un festival care să înlocuiască ce-a fost odată Festivalul de la Callatis, dar de o anvergură mult mai mare, cu partenerii noştri de pe zona Dunării. Vrem să facem o tradiţie din asta, în sezonul cald, undeva în luna august. Având în vedere că noi am luat de la Poliţia de Frontieră un ponton uriaş, vrem să putem accesa fonduri să transformăm acel ponton într-o scenă mobilă plutitoare, uriaşă, unde să putem organiza manifestări cultural-artistice. Sper să fie un proiect care să prindă. Sper să găsim şi finanţarea europeană, pentru că el înseamnă destul de mulţi bani, aproape un milion de euro. O manifestare pe durata a nouă zile, cu trupe din fiecare oraş riveran, iar acest lucru s-ar derula în fiecare oraş riveran, pe durata unui an”
                În tot acest timp rănile de pe faleză se tot înmulţesc şi au apărut pui de „gropzillă” şi în alte zone din oraş, cum este cea de la „Trei star”. Din păcate circulând numai la volanul maşinii personale, sau pe „locul mortului” din maşina primăriei, Marius Stan n-are cum să vadă plăgile produse de neglijenţa propriilor subordonaţi în infrastructura oraşului, sau bătaia de joc a lucrărilor efectuate de cei care au bulversat ani de zile municipiul în cadrul Programului ISPA. Impresia acestui primar, propulsat ca şi alţi politicieni mai celebri decât el pe fotolii administrative de nemulţumirea cetăţenească şi mai puţin de competenţele etalate, este că dacă mai face un studiu de fezabilitate de 1000000 € pentru faleză, (după ce în cursul anului trecut mai dăduse 347.000 ron pe un alt studiu care nu ne-a lămurit de fel), va putea să se spele pe mâini ca Pilat din Pont şi să spună că el a făcut tot posibilul, dar orașul n-a avut noroc.
Ori pe faleză, dar și în alte locuri din oraş nu se fac lucruri elementare: nu se asigură decolmatarea canalizărilor, nu se curăţă canevourile, nu se intervine asupra pierderilor din rețele decât atunci când se prăbuşeşte strada, iar lucrările care se fac în cadrul reabilitării infrastructurii sunt de slabă calitate şi generează noi probleme în cascadă.
Cu banii cheltuiţi pe oricare din parangheliile municipale din ultimii  doi ani de când Marius Stan este primar, se putea cumpara un robot de inspecţie a conductelor de apă pentru depistarea pierderilor, iar dacă primarul nu ştie vreun furnizor îi ofer eu câţiva. 
Alţii când se duc la Viena nu vin de acolo cu idei de noi chermeze pentru aplaudaci, ci cu programe cu finanţare europeană pentru depistarea pierderilor de apă şi protecţia mediului.
Abia curăţate de salariaţii Ecosal, canivourile sunt iar pline de apă.
Poate că domnul Marius Stan visează să se mai joace încă o dată de-a primarul și de aceea face ce face de când a ajuns pe scaunul lui Ghiță Vasiliu. Dar îl asigur încă de pe acum că va păți ca noul său coleg de partid, sau mă rog de alianță, Victor Ponta, în fața oricărui candidat care va veni cu idei de dezvoltare și emancipare a municipiului și nu cu prostituție electorala mascată sub fustele unor spectacole în care toată lumea câștigă, doar gălățenii pierd și timp și bani publici.


* paranghelie: din grecescul paranghelia: chef, distracție zgomotoasă

miercuri, 11 februarie 2015

Pseudoartiștii de pe faleză

Am mai scris și altă dată despre pseudoartiștii care mâzgâlesc pereții clădirilor și cei ai structurilor momumentale de pe faleza Dunării de la Galați, dar se pare că fenomenul a scapat de tot de sub control. Dacă pentru o perioadă de timp moda scrisului declarațiilor de dragoste pe asfalt a făcut carieră, dovada fiind zecile de inscripții care mai de care mai ciudate (ex. "te iubesc LEX-ul meu"), mai nou unii își strigă amorul pe pereții de travertin ai scărilor de la "Pescaru'", cunoscut gălățenilor sub numele "La trepte".


O altă categorie de imagini pictate pe aceleași scări de cei care se cred artiști de grafitti sunt mâzgăliturile fără nici-o semnificație, fără mesaj coerent și fără bun gust dovedind limitele intelectuale ale acestor indivizi.









Oarecare notă discordantă față de ce avem mai sus fac mesajele cu caracter militant, cum ar fi cel de revoltă împotriva tendinței autorităților de a controla unele libertăți civice, sau dorința de a saluta ultimele rezultate ale campaniei justiției împotriva corupției.
Cum fenomenul pare a nu putea fi stăvilit de autoritățile locale care plătesc paznici (plătiți din bani publici) pe faleza inferioară a Dunării să ridice bariera cârciumarilor care au stabilimente pe malul fluviului și gardieni publici (plătiți din bani publici) să bea cafele pe terasele de pe promenadă el a cuprins și parterele blocurilor de pe faleză și presupun că vor fi îndepărtate tot de salariații Ecosal S.A. (plătiți din bani publici). Aferim primărie!