Vizitele Regelui Carol al României la Galaţi. Vasul "Arpad"

"Arpad" machetă, dupa Hajoregister.hu (Registrul Naval Maghiar)

Nu se cunosc multe imagini cu vasul "Arpad" cu care a venit la Galaţi în 1879 M.S. Regele Carol al României. Ştim doar că nava a fost construită în 1836 la Budapesta şi botezată în 1837 după numele celui care a unificat triburile maghiare în jurul anului 900 şi le-a determinat să se stabilească în Câmpia Panoniei. Vasul era complet din lemn, avea după unele relatări din blogurile maghiare o capacitate de 400 de persoane, care mie mi se pare puţin exagerat şi era propulsată prin doua motoare cu abur englezeşti. Cu un singur coş şi o dunetă prelungită aşa cum vedem pe timbrul poştal maghiar nava e greu de confundat. Există o singura ilustrată cu o navă care are o forma asemănătoare cu a lui "Arpad" aflată în marş la travers de Galaţi, dar la care nu se observă zbaturile. Nu putem şti dacă zbaturile nu erau mascate sub puntea navei ca la alte nave construite în acea perioadă la şantierele Obudai şi dacă vasul avea numele scris pe bordaj aşa cum apare pe navomodel.
P.S. (1.08.2014): nava din ilustrata este Principele Mircea

Vedere din Galaţi (delcampe.net)

Vizitele Regelui Carol al României la Galaţi.

"Orientul" sau  "Ştefan cel Mare"

Am văzut că vasul regal "Orientul" a fost utilizat de regele Carol pentru a călători la Galaţi. Fotografiile expuse cu momente ale vizitei regale la Galaţi nu indică de fiecare dată, data vizitei fapt ce poate conduce la confuzii. Regele a fost de mai multe ori în vizită la Galaţi, despre o parte din aceste vizite ştim mai multe amănunte.
Astfel la 17 aprilie 1879 regele vine la Galaţi însoţit de Prinţul moştenitor al Suediei, ocazie cu care vizitează portul, oraşul şi vizionează şi o piesa de teatru a unei trupe greceşti aflată în turneu în oraş. A locuit atunci în casele industriaşului grec Epaminonda Lambrinidi, patronul morii din port. Nu se cunosc unde erau aceste case, clădirea fostei regionale C.F.R., Palatul Lambrinidi, fiind construită mult mai târziu, prin 1892. Venirea regelui s-a făcut pe calea apei, chiar cunoaştem numele vaporului care l-a adus la Galaţi: "Arpad". Registrul naval maghiar are vreo 7 nave care au avut numele acesta, dar prin excludere după anul intrării în exploatare rămânem la un pasager de 56 de metri, din lemn, construit la Budapesta în 1836 şi reamenajat în 1844, propulsat de motoare englezeşti cu abur, care acţionau zbaturi ce-i confereau o viteza de croazieră remarcabilă pentru acele vremuri. Nava a funcţionat pe Dunăre sub pavilionul deja cunoscutei firme austriece: D.D.S.G., până la primul război mondial, când a fost scufundată. Din nefericire nu am găsit (încă) imagini cu acest vapor, cu excepţia unei imagini de pe o marcă poştală ungurească.

"Arpad"

O fotografie de epocă.

O ilustrată de la începutul secolului XX, cu un vapor de pasageri aflat la ponton în Galaţi, ne aduce aminte de perioada glorioasă a navigaţiei fluviale româneşti, când oraşul nostru era piesa principală a transportului pe Dunăre, între porturile dunărene româneşti, dar şi străine. În 1989 plecau zilnic din Galaţi 47 de nave de pasageri, din nefericire acum nu mai pleacă niciuna!
Despre ce vapor este vorba în ilustrata de acum o suta de ani?
O incursiune în arhivele marinăreşti româneşti şi străine ne aduce mai aproape de a identifica pasagerul din imagine. Acesta este "Orientul", vapor construit la Budapesta în 1870 la şantierele Obuda. Nava avea o lungime de 76 metri, o lăţime de 15 metri şi era propulsata de un motor de 675 CP. Nava avea două catarge şi două coşuri de fum, iar propulsia era realizata cu ajutorul zbaturilor. După lansare nava a intrat în exploatarea firmei austriece DDSG ( Donau Dampf Schiffts Gesells) ca navă de pasageri, sub numele "Orient", fiind utilizată pentru curse spre Budapesta, Belgrad, Orşova ş.a.

"Orient" în portul Orşova.

În 8 August 1890 se înfiinţează la Galaţi Societatea Navigaţiei Fluviale Române cu rolul de a asigura transportul de pasageri şi de mărfuri pe Dunăre. În vederea atingerii acestui scop NFR achiziţionează de la DDSG nava "Orient" pe care o rebotează "Orientul", denumire pe care o păstrează până-n 1920 când este re-rebotezată "Ştefan cel Mare".
Cum "Orientul" îi amintea Regelui Carol al României de nava cu care călătorise spre noua lui ţară de la Buziaş la Turnu Severin, pe nume "Franz Joseph" (Neptun-Franz Joseph-Melk), regele decide ca să  o transforme în yaht regal. Sunt deja binecunoscute imaginile cu "Orientul" de pe vremea când era yaht regal şi când regele şi familia sa vizitează oraşul Galaţi.

"Orientul" la sosirea în portul Galaţi la 18 Iunie 1906.

Locuitorii Galaţiului aşteptând familia regală.
Ilustrata de pe "Vechiul Galaţi în imagini"

Familia Regala la sosirea în portul Galaţi.
Ilustrata de pe "Vechiul Galaţi în imagini" 

Gata de plecat în cursă.

"Orientul" în croazieră pe Dunăre.

Ulterior vaporul intră în exploatare la Galaţi ca navă de pasageri şi de croaziere pe fluviu.
Imediat după primul război mondial în 1920 navei i se schimbă numele în "Ştefan cel Mare". Marina româneasca mai avusese o navă cu acelaşi nume, construită la Linz în Austria la Mayer Shipyard în 1866, pentru Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pe care acesta n-a mai apucat să o folosească. (Este nava pe care în septembrie 1883 la Cernavodă se întruneşte comisia de evaluare a oportunităţii construirii unui pod peste Dunăre şi care este scoasă din servicu în 1893.)
Pe multe situri "Ştefan cel Mare" apare cu un singur coş de fum, fapt ce poate duce la confuzii cu alte nave. Vom incerca să facem lumina în acest caz în articolele următoare.