O istorie a rasei Spaniel

Gaston Phoebius conte de Foix a trait intre 1331-1391 in sud-vestul Frantei in Aquitania regiune situata la granita cu Spania (Navara si Aragon) unde stapanea domeniile Foix, Bearn, Albigeois, Lautrec, Marsan si Gabardan, care includ intre ele ca intr-un inel celebra regiune Armagnac, patria vinurilor regale si a coniacului cu acelasi nume. Administrator dibace si politician abil, Gaston a condus cu mana de fier domeniile sale si a refuzat sa se alature vreunei parti combatante din razboiul de 100 de ani, iar in 1347 a proclamat suzeranitatea regiunii Bearn, suzeranitate care avea sa dureze pana in 1620. Avand in stapanire peste 20 de cetati dintre care capitalele Orthez si Foix, acest conte a controlat decenii in sir rutele comerciale catre Spania, Anglia, Franta si Flandra devenind foarte bogat si temut de vecinii sai. Bogatia si influenta sa declanseaza punerea la cale de catre regele Navarei a unui complot de asasinare a contelui de Foix, in care este antrenat si fiul acestuia care trebuia sa-l otraveasca. Complotul esueaza, fiul sau este arestat si intr-un acces de furie este ucis de tatal sau cu o lovitura de pumnal pentru refuzul de a-si deconspira complicii. Mahnit si furios, Gaston se autoexileaza intr-un castel fortificat din localitatea Pau timp de trei ani, unde plamadeste cartea pe care avea sa o dicteze scribilor sai intre 1387-1389.
Manuscrisul din care mai exista 44 copii efectuate in secolul XV dupa cel dictat, scris si pe alocuri desenat cu mana proprie a autorului, se pastreaza la Biblioteca Nationala a Frantei si poate fi consutat virtual pe internet sau pe CD. Frumusetea acestui manuscris este data de ilustratiile pictate, viu colorate care sunt de o valoare artistica deosebita prin realismul lor si care surpind scene in plina desfasurare. Astfel sunt pictate toate animalele salbatice care se vanau in epoca (iepuri, vulpi, rasi, ursi, lupi, mistreti, cerbi, caprioare, cerbi lopatari, capre negre, pisici salbatice, pasari), metodele de vanatoare (cu arcul, cu sulita cu arbaleta, calare, cu caini, cu plase, capcane, tarcuri etc.) si scene de dupa vanatoare cu ospete vanatoresti si pregatirea vanatului.
Din cele 50 de ilustratii peste 20 sunt scene cu caini de vanatoare in care recunoastem cu usurinta ogari, prepelicari, limieri, si mai multe rase din faimosul « chien d’oiseaux », printre care apare si un caine cu urechi mari acoperit cu bucle cafenii.
In cartea sa Gaston Phoebius descrie modul de lucru al spanielului, care alearga in fata vanatorului cu soim si de asemeni descrie cum acesta regeseste rate si gaste cazute in apa si le aduce la mal.
Sa amintim ca lucrarea « Livre de Chasse » scrisa de Gaston Phoebius conte de Foix, este amintita si de Alexandru Odobescu in bibliografia lucrarii sale « Pseudo-cynegeticos » si nu « Pseudokinegeticos » cum frecvent apare), sub titlul medieval: « Des déduitz de la chasse des bestes sauvaiges et des oyseaux de proie: En chassant on évite le péché doisiveté, car qui fuit les sept péchés mortels, selon notre foy, il devroit estre sauvé: donc bon chasseur sera sauvé ».

Splendoare in iarba

Vezi si http://cautamfamilie.blogspot.com

O pauza

Am luat o pauza la scris din cauza faptului ca ni s-a marit familia cu 8 pui de cocker spaniel! Pentru detalii ne puteti gasi pe http://cautamfamilie.blogspot.com

Ziua in care pleaca randunelele

Astazi se zice din batrani ca este ziua in care pleaca randunelele. Dimineata pe la 9 la mine in cartier era o agitatie nemaipomenita pe cer, sute de randunele zburau si gangureau pe cerul plin de nori, confirmandu-mi inca o data ce stiam de la tara ca de Sf. Marie aceste pasari zboara spre tarile calde.
Nu stiu cum se face dar cam la aceasta data in zona in care traiesc eu se strica vremea si dupa o vara torida vine un val de frig care dureaza cateva zile, dar care determina de fiecare data plecarea randunelelor.
Am avut cateva experiente interesante cu aceste pasarele pe care vreau sa vi le impartasesc si voua.
Prima ar fi ca in urma cu mai multi ani eram plecat in starinatate la socrii mei si m-a prins septembrie pe acolo, (de fapt statusem pentru sarbatoarea culesului viilor). Asa ca am asistat intr-o zi la plecarea randunelelor din sat care au zburat mai multe ore in cerc deasupra satului, tipand intr-una, de parca-si luau "la revedere". A doua zi dupa plecarea lor m-am intors si eu in Romania si tot drumul a fost o vreme ca acum, un fel de noiembrie si cu ploaie si cu vant si cu frig. Aveam pe vremea aceea serviciul indeva aproape de Dunare si pe terasa biroului tinem multe plante tropicale, asa ca imediat a doua zi ce am ajuns acasa am fost la serviciu sa-mi verific florile. Am avut surpriza sa gasesc in grupul sanitar, catarate pe ferastra care era deschisa, la adapost de rafalele de ploaie si de vant o pereche de randunele epuizate, care nici nu mai aveau putere sa fuga de mine pe geamul deschis. Zic o pereche ca una era mai mare decat cealalta. A doau zi nu le-am mai vazut, vremea se mai muiase si probabil si-au reluat zborul.
A doua. Anul trecut m-a prins septembrie pe grindul Chituc unde merg de mai multe ori pe vara cu cortul, iar de Sf. Marie vremea s-a stricat si a trebuit sa strangem totul si sa plecam acasa. Pe drumul care ducea dinspre Sacele spre Nuntasi, pe stalpii de telegraf erau mii de randunele venite probabil de departe care se odihneau inainte de a porni in calatorie peste mare, catre tari mai calde. Am trecut cu masina minute in sir pe langa ele, parea ca aveau o adunare generala a randunelelor.
Drum bun si va asteptam la anul!

Faleza, bataia de joc a smecherilor

In luna iunie am solicitat primarului municipiului Galati sa desluseasca situatia lucrarilor de alimentare cu apa potabila efectauate "discret" pe faleza inferioara a Dunarii, pe o lungime de sute de metri, lucrari care au afectat spatiul verde. Am primit un raspuns imbalsamator cum ca este un proiect din 2002 lucrat cam tot pe atunci. Se referea la instalatia de udare a falezei care foloseste apa din Dunare nu apa potabila deci raspuns INCORECT!
M-am lamurit singur! La venirea din concediu am vazut 2 frumoase barje transformate in terase plutitoare, care primesc energie electrica de pe mal si apa potabila din instalatia construita in primavara. Dupa cum reiese din presa locala barjele sunt ale unui influent politician local, consilier local. Nici o problema, dar intrebarile raman: pe ce bani s-a efectuat lucrarea de alimentare a barjelor cu apa potabila si daca are autorizatie de constructie si mai ales cine repara spatiul verde?

Pana cand?

Dunarea la Galati, Romania, Uniunea Europeana iulie 2009.

Life is life

Chiar daca nu pare evident, influentam natura din jurul nostru si celelalte vietuitoare intr-un mod semnificativ. va dau exemplu un cuib de turturele care este confectionat din sarme, bucati de plastic si cateva crengute si care a fost descoperit in gradina casei mele parintesti.