Istoria furata a orasului: vasul "Libertatea"

Presa internationala a semnalat aparitia pe marile lumii a yahtului "Nahlin" renovat si remotorizat la Liverpool in Marea Britanie. Putin stiu insa ca luxosul vas este unul si acelasi cu yahtul regal romanesc "Libertatea", simbol al orasului Galati, vandut ca fier vechi in 1999, de concetateni de-ai nostri pentru "uriasa" suma de 265000$. Nava copilariei si adolescentei mele, de la a carei pupa am sarit in fluviu in verile toride, alaturi de alti pustani de pe "Vale", sau din "Rapa", in care am dus la o bere, sau la o cafea toate neamurile si prietenii care veneau in vizita in orasul nostru, punctul de atractie al falezei Dunarii si al portului, a avut o istorie interesanta. In 1929 Lady Yule (Annie Henrietta Yule) [o nepoata a magnatului ceaiului, iutei si hartiei din India inceputului de secol XX, Andrew Yule, casatorita cu un nepot al acestuia, David Yule, de asemeni afacerist in domeniul colonialelor din India si inobilat de regele George al V lea al Marii Britanii], a solicitat firmei G.L. Watson din Liverpool construirea unui yaht care sa-i permita "vizitarea oricarei parti a globului unde va dori sa ajunga". Probabil distinsa doamna se plictisea in cetoasa Anglie in absenta sotului care a trait toata viata mai mult in India. Firma G.L. Watson specializata initial in constructia de vase cu panze, era un nume in domeniu, yahturile proiectate si construite de ea cucerind multe regate din Anglia si America, inca din primii ani de existenta ai firmei (1873) si in anii '30 aveau deja un renume in construirea de yahturi de lux. Din planseta si apoi santierul acestei firme au iesit nave superbe: "Virginia", "Rainbow", "Thistle", "Liberty", "Sapphire", "Sunbeam II" si yahtul de curse "Britania", multiplu campion in multe regate.
"Nahlin" a fost construit intre 1929-1930 ca "steam yacht", clasa de nave comerciale sau de lux, la care alaturi de velatura exista si un alt sistem secundar de propulsie. In cazul lui "Nahlin" propulsia se realiza cu ajutorul a doua turbine cu abur Brown-Curtiss cu reductie simpla, care produceau fiecare cate 200 CP, realizand o viteza de aproape 18 noduri, in conditiile in care nava in mars era destul de silentioasa. Nava avea o lungime de 90 m, o latine de aproape 11 m, pescaj de 4,5 m, tonaj de 1574 tone si putea adaposti 351de oameni membri de echipaj si pasageri. Sistemele de navigatie, instalatia electrica a navei erau ultramoderne. Nava era echipata pentru calatorii lungi, avand cambuze incapatoare si o instalatie frigorifica, tancuri de apa si de petrol care ii asigurau autonomie mare, incalzire pe timp de iarna si un sistem foarte modern si eficace de control giroscopic al directiei.
Corpul vasului a fost construit din otel, puntile de promenada din lemn de tec cu intarsii si armaturi de alama, castelul (cabina de comanda a navei) era de forma eliptica, la fel si cosul de fum, pe ansamblu nava find foarte eleganta si svelta. Vopsita toata in alb parea o lebada care pluteste pe apa. Cabinele proprietarilor erau situate la prova (in partea din fata), unde pe "Libertatea" fusese amplasat barul, iar restul cabinelor erau insirate de o parte si de alta a puntii principale, cele din dreapta fiind decorate in stil baroc englezesc William si Mary, in timp ce cabinele din stanga erau decorate in stilul Ludovic al XVI lea, adaptat (mai mult neoclasic decat baroc). Toaletele pentru doamne erau amenajate cu mobilier in acelasi stil si aveau vestibul cu oglinzi pentru pudrat si machiat. In apropierea cabinelor proprietarilor se gasea o sala de gimnastica complet utilata si sase camere de oaspeti in acelasi stil Luis XVI, incadrate de 4 bai bogat ornamentate si placate cu gresie. Accesul de la camerele de oaspeti pe puntea principala se facea pe o scara spiralata de bronz. Sufrageria, unde pe "Libertatea" fusese amplasat restaurantul, era incapatoare si eleganta in stil baroc englezesc si existau o camera pentru fumat, o biblioteca si scari de acces pe puntea de comanda, de unde pasagerii puteau admira de la inaltime privelistea.
Despre numele initial al vasului exista numeroase variante. Cea mai cunoscuta este varianta ca numele ar fi cel al unui sef de trib indian. Pe bompresul navei era sculptat un cap de razboinic indian vopsit in culori de razboi si purtand o podoaba din pene. Varianta inaintata de cei de la Monumente istorice, ar fi ca traducerea numelui ar insemna "steag de nava" in limba pieilor rosii. Cuvantul exista in limba amerindienilor, in limba apasa inseamna "fata, femeie tanara". In Columbia britanica exista muntele, raul, si podisul Nahlin, in apropiere de Sisters Rocks, aproape de oceanul Pacific, zona fiind locuita de indieni Tahltan, sau Nahanni, popor apartinand grupului Athabaskan-ilor, din a carui ramura sudica fac parte si apasii. Este greu sa aflam cum s-a ajuns la acest nume, dar personal cred ca el a fost sugerat de sir David Yule, bun cunoscator al Muntilor Stancosi, Colorado si a altor regiuni din America in care a vanat. Numele Nahlin este intalnit si la un cal pur sange arab descendent din celebrul campion Sun Dust, dar nu am gasit nicio legatura cu faptul ca in 1925 sir Yule avea sa-si extinda afacerile in domeniul cresterii de cai arabi pursange pentru a-si spori averea si asa uriasa.