Efectele devastatoare ale pierderilor de apă pe faleza superioara a Dunarii la Galaţi.

Detalii din fotografia din 6.06.2013

Sâmbătă dimineaţa la ora când îmi plimbam câinele printre maşinile de pe faleză care goneau pe faleza inferioara printre cei care faceau jogging, am văzut de departe cum angajatul de la Staţia de pompare S.A.D.P. de pe faleza inferioara „uda” vegetaţia în stilul lui caracteristic, adică deschizând larg un robinet şi lăsând jetul de apă se spele taluzul. M-am apropiat şi fiindcă a văzut că-mi pregătesc aparatul de fotografia a închis apa.

-         De ce lăsaţi apa să curgă la baza falezei?

-         Am udat copacii!

-         Nu ştiţi că se tasează terenul? Vreţi să vă vină dealul în cap?

-         Nu vine dom’le nici un deal!

-         Păi anul trecut n-a fost tocmai aici o alunecare de teren?

-         Ba da, da’ nu de la noi, de la golanii care au lăsat deschise robinetele de sus.

-         Păi apa asta pe care-o împrăştiaţi de fiecare data când goliţi instalaţia unde se duce?

-         Nu ştiu dom’le şi nu mă interesează.

-         Păi nu sunteţi de la Administraţia Domeniului Public?

-         Ba da şi ce-i cu asta?

-         De ce nu goliţi instalaţia dându-i drumul apei înapoi în Dunăre?

-         Hai dom’le du-te şi plimba cânele, sau fă un proiect şi dă-l la birouri la şefi sa facă ei ţevi de umplut Dunărea la loc!

Şi mi-a întors spatele intrând în cămăruţa lui din staţia de pompare.

Dar cu chestia cu robineţii deschişi minţea, iar eu am dovada că tocmai aceşti muncitori plătiţi din bani publici să ocrotesca mediul ambiant al oraşului atentează la el fără să clipească din prostie si din nesimţire.

Aveţi aici anexate fotografii din 6.06.2013, cănd pe faleza superioară din cauza unor defecţiuni la vanele conductei de alimentare, apa s-a scurs în taluzul falezei săptămâni în şir. Am fotografiat atunci şi ţevile cu apă şi pârâiaşul care se formase şi asfaltul care se lăsa în dreptul Parcului Viva. Mai mult de atât am anunţat mecanicul de la căsuţă, de scurgerea care era importanta având debit cel puţin cât un robinet de uz casnic şi care dura de multe zile. După un timp a fost schimbată o flanşă, dar urmările se văd şi astăzi şi sunt evidente pentru oricine. Faleza se dărâmă de atâta incompetenţă şi nesimţire a autorităţilor şi a serviciilor publice subordonate lor.

O adevărată cascadă porneşte de la dispozitivul montat pe conductă.

un mic pârâiaş cu efecte mari.

remarcaţi crapătura din asfalt

Unde ajunge toata aceasta apa? Evident în taluz.

Efectele înmuierii terenului: tasarea.

Degradarea falezei Dunării VII: Oare vorbim doar de faleză?

Să ne amintim un pic de sistemul de conducte al S.A.D.P. și de traseul lor:

• de la căsuța de pompe apa este trimisă prin conducta la baza taluzului pe toata lungimea lui pe faleza inferioara
• din conducta de pe faleza inferioara mai multe ramuri duc apa la conducta vde pe faleza superioara care incepe la Gradina Botanica și se termină la Nic-Nic.
• din conducta superioară pornește o ramură principală către strada Cloșca pe partea stânga a drumului, pâna la rondoul de pe Brăilei.
• De la rondou o conductă îngropată coboară pe spațiul verde de pe strada Brăilei până la Complexul Potcoava de Aur.
• Posibil să existe ramuri care duc la Gradina Botanică și spre Parcul Viva.
  

  

  Conductele de irigații ale SADP Galați.

  Dacă ce am găsit eu pe traseul conductei superioare și pe cel al conductei inferioare este comun și celorlalte ramuri, atunci fenomenul tasării terenului pe unde trec aceste conducte se poate extinde la arii din ce în ce mai mari din oraș. O dovedește recenta alunecare de teren din fața stadionului de pe strada Cloșca. Expertizele vor dovedi dacă am sau nu dreptate. Din nefericire la 20 de metri de aceasta alunecare de teren sunt blocurile PS de pe Cloșca, mă tem sincer pentru oamenii care locuiesc acolo dacă alunecarea va continua.

  

  Alunecare de teren pe strada Cloșca.

  
  

  

  Să fie de vină conducta?

De ce se dărâmă faleza Dunării de la Galaţi II

Faleza Dunării la Galaţi înainte de a fi amenajată
(sursa "Vechiul Galati în imagini", pagina Facebook.)

Anenajarea falezei

Când în 1963 a început amenajarea falezei Dunării de la Galaţi, faleza pe toata lungimea ei actuala era o râpă mai înaltă în dreptul cazărmii Regimentului 11 Siret şi mai joasă spre Valea Ţiglinei şi spre port, străbătută de mai multe vaduri săpate de torenţi şi de picioarele oamenilor: Vadul Bacalbaşa, Vadul Sacalelor, Vadul Bondrea şi Vadul Ţiglinei.

Ori proiectanţii au conceput realizarea pe toata lungimea falezei a unui drum superior cu patru benzi în partea ei superioară şi a unui drum cu doua benzi pe malul apei şi în consecinţă constructorii au nivelat partea superioară a râpei pornind din port către Ţiglina, în treimea superioară a râpei, iar cu materialul rezultat şi cu cel adus din alte cariere de pământ, au taluzat pantele asigurândule astfel aspectul actual.

Aspecte din timpul construcţiei falezei Dunarii de la Galaţi
(sursa "Vechiul Galati în imagini", pagina Facebook.)

Aspecte din timpul construcţiei falezei Dunarii de la Galaţi
(sursa "Vechiul Galati în imagini", pagina Facebook.)

Din considerente de evitare a tasărilor în timp, determinate de umezirea solurilor de loess, limita construcţiilor ridicate în cartierul Ţiglina I şi Mazepa I s-a facut la distanţa de 30 de metri de marginea taluzului, iar înalţimea construcţiilor nu a depăşit cu excepţia G-urilor de pe strada Roşiori nivelul 4.

La distanţe mai mici s-au amplasat Complexul Comercial din Ţiglina I de la „Francezi” (Piaţa Coventry), iar chiar în taluz Restaurantl „Pescarul”. Ambele plasamente s-au dovedit în timp neinspirate, clădirile fiind incluse în programe de consolidare foarte costisitoare.

In galben limita construciilor anterioare anului 1990,
in rosu limita construciilor de dup 1990.
zona Ţiglina

In galben limita construciilor anterioare anului 1990,
in rosu limita construciilor de dup 1990.
zona Mazepa

 După 1980 cănd dictatura de partid a cerut ansambluri arhitecturale după dorinţa conducerii centrale, s-au construit în Mazepa 1 şi 2 blocuri cu mai multe etaje în apropierea marginii taluzului, intercalate între cele deja existente, aducând astfel o greutate suplimentară pe întreaga zonă şi interceptând astfel traseele subterane de drenare naturală a apei meteorice, pe care le-au blocat.

O situaţie şi mai complicată a aparut după 1990, când interesele unor politicieni locali, la care a aderat conducerea Institutului de Proiectari Judeţean („Proiect S.A.”) şi constructorul „Vega”, a dus la apariţia de blocuri şi alte construcţii plombate pe spaţiile rămase libere pe faleza superioara. Aşa a aparut clădirea Curţii de Conturi, Hotelul Vega, blocurile turn de la „Pastilă”, biserica de pe faleză, vilele şi blocurile cu multe etaje din Ţiglina I, iar construcţiile continuă, în prezent in apropierea Complexului „Francezi” construindu-se un bloc cu 5 etaje al firmei unui politician PDL din Bucureşti. (Cezar Preda, care în asociere cu directorul societaţii de salubrizare R.E.R.Ecologic Service, Dumitru Ion, a cumparat de la Consiliul Local Galaţi în 2009 terenul, pe care tot acelaşi consiliu a aprobat în 2013 amplasare unui bloc cu 5 etaje).

Din ce spun cei care se pricep, greutatea acestor construcţii situate pe buza unui taluz, combinată cu umiditatea solului de tip loess, poate determina lichefierea solului în caz de seisme şi răsturnarea acestor construcţii în Dunăre.

Dar nu numai construcţiile sunt cele care favorizează tasarea accentuată a falezei superioare a Dunării la Galaţi. O să vedem într-un episod următor ca cei vinovaţi de distrugerea sistematica a domeniului public sunt tocmai cei care ar trebui să-l admnistreze.