Fauna falezei II: ciorile grive

Ciori grive pe faleza Dunarii

Exista cateva grupuri de ciori grive (Corvus Corone) pe faleza Dunarii, dar nu toate cuibaresc in arborii de pe malul fluviului, unele din ele vin din cartierele invecinate numai pentru a se hrani. Iarna cand toate frunzele sunt cazute poti cu usurinta sa numeri cuiburile de cioara griva, concentrate in plopii de langa casuta ADP si nu sunt mai mult de 3-4 in fiecare an. Un cuib important este la acoperisul unui bloc turn din Mazepa si altul in copacii din fata Scolii 28. Pasari elegante imbracate intotdeauna in frac, ciorile de pe faleza apartin subspeciei "cenusie romaneasca", numita si cioara griva sura, (Corvus Corone sardonius), fiind diferite de subspecia de la munte (Corvus Corone cornix). Spre deosebire de cioara comuna, de semanatura, care se organizeaza in colonii pentru clocit si in stoluri pentru deplasari in vederea cautarii hranei, cioara griva traieste in perechi toata viata si nu migreaza nici macar in iernile foarte aspre.
Adaptata la vecinatatea omului aceasta pasare profita de pe urma noastra: zilnic putem vedea exemplare din aceste animale explorand pungile aruncate de mancare, infulecand cartofi prajiti de la Mc Donald's, floricele de pop corn, resturi de biscuiti si seminte scapate sau aruncate pe jos de trecatori. In fiecare dimineata dupa ce falezistii hranesc comunitarii, ciorile grive vin si curata dupa catei, ciugulind toate firmiturile si curatind oasele. Adesea vedem ciori grive care aduna din nucii din oras fructele pe care le sparg apoi pe faleza, lasandu-le sa cada de sus, sau dandu-le drumul pe carosabil pentru a fi sparte de masini. In fotografia de sus am vazut o cioara griva care tinea in cioc o nuca, parca fixand-o si o lata pasare incercand sa o sparga, sau poate sa o fura. Mie mi-a creeat impresia ca de fapt cooperau in desfacerea nucii. Desi consuma din oportunism ce le oferim voluntar sau involuntar, ciorile grive nu depind de hrana provenita de la om. De cand se scoala si pana seara tarziu, vezi exemplare din aceste pasari inspectand malul apei si colectand melci, mormoloci, cereale aduse de ape, pesti morti si alte resturi. Spun inspectand pentru ca inainte de a apuca in cioc hrana o privesc pe toate partile, probabil din prudenta. Apropos de prudenta, toti autorii trec prudenta pasarii drept una din calitatile ei, dar eu am trecut singur sau cel mai frecvent cu cainele la mai putin de un metru de aceste pasari care s-au invatat cu noi in toti acesti ani, fara sa se sperie. Cainele meu Heidi, care la inceput alerga dupa fiecare cioara, (normal fiind cocker), acum rar daca mai incearca sa schiteze un gest spre o cioara cand o vede pe iarba. La fel si ciorile au invatat ca nu suntem periculosi si ne tolereaza apropierea, spre deosebire de cotofene care sunt excesiv de prudente si zboara la cea mai mica tentativa de a le vedea mai de aproape. Cea mai noua descoperire a ciorilor grive de pe faleza este fantana arteziana (tasnitoarea) pe care o folosesc mai nou pentru a bea apa. probabil le place mai mult gustul apei curate decat al celei din fluviu.