Pledoarie pentru refacerea luncii Prutului

Nuferi, flori si pasari de balta.

Noua delta a Prutului ar putea fi conectata prin canale la Dunare si barcile de turisti ar putea explora acest paradis intr-un circuit pe canele si pe Prut. Renaturarea zonei ar creea locuri de munca in turism, intretinere, constructii, paza si protectia zonei si ar duce la inflorirea intregii zone. Restaurarea ar reface populatiile de peste salbatic autohton, care altfel va disparea in cateva decenii prin poluarea accidentala sau nu, a apelor cu crapi fitofagi chinezesti gen sanger si novac care au inlocuit in mare parte pestii autohtoni. O toana pe Dunare in zilele noastre duce la o captura in care peste 90% din pesti sunt crapi fitofagi, pesti  lipsiti de valoare economica si periculosi pentru puietul altor specii prin faptul ca distrug planctonul. Am putea recolta in cativa ani productii de peste crescut natural sau chiar bio similare cu cele din perioada interbelica. Iar agricultura s-ar putea muta pe platoul Covurluiului, sau in celelalte terenuri ramase parloaga si necultivate. In fond, pe fundul Bratesului n-a avut nimeni mosie niciodata. 

Utilizand actuala albie a Prutului care este si frontiera de stat cu Moldova, drept limita estica, noua delta ar putea avea la vest un canal similar ca latime cu Prutul, pentru protectia zonei si a faunei pe aliniamentul fostului mal al lacului, paralel cu linia de cale ferata si un canal intre cele doua limite, mai lat si mai adanc care sa permita navigatia cu ambarcatiuni mici gen hidrobuze. Intre cele trei canale se pot sapa canale de legatura si de primenire a apei, care sa imparta terenul in balti si zone mai inalte pentru cuibarit si adapostirea pasarilor. Pamantul scos din sapatul canalelor ar putea fi folosit pentru creearea acestor zone de uscat sau a unor insule artificiale. Unele din amenajarile agricole sau zootehnice existente ar putea fi transformate in anexe cu scop de intretinere a canalelelor sau chiar modificate pentru uz turistic.  Intregul ansamblu ar trebui sa fie restaurat ecologic, cu infrastructura adecvata, dar care sa respecte mediul si sa fie protejat de agresiunea umana sau animala.
In conditiile in care autoritatile locale si judetene ar pune la dispozitie terenurile, drept participare la finantare, pentru amenajare s-ar putea accesa fonduri europene. Proiectul ar fi poate unul dintre cele mai importante restaurari ecologice ale mediului din Europa, comparabila poate doar cu amenajarea fostelor cariere de carbune de la suprafata din Germania intr-un complex de lacuri si paduri si ar avea numeroase urmari atat pe plan local cat si national. Nu cred ca putem castiga pariuri cu industria sau cu agricultura. Tatal meu, Dumnezeu sa-l odihneasca imi spunea ca o tara are o industrie competitiva, daca este in stare sa produca lame de ras. N-am produs niciodata asa ceva noi romanii, poate mai este timp, dar nu cred ca industria este cheia unui viitor fericit. Uitati-va la state ca Olanda care au reusit prin alte retete. Nu cred nici ca agricultura va fi marea noastra victorie pe frontul european. Suntem atat de ramasi in urma incat mai facem inca agricultura ca in Evul Mediu cu pluguri trase de animale, prasim inca su sapa si cosim cu coasa. Vacile noastre parca sunt scapate din lagare de concentrare pentru animale, iar castigurile dupa urma cresterii animaleleor nu le aduna decat smecherii. Nu ne ramane decat o obtiune, sa ne intoarcem in trecut, dar nu altfel, decat sa ne refacem minunata noastra tara asa cum arata ea inainte de a fi devastata de industrializarea fortata si colectivizarea socialista fortata . 
Sa nu uitam nici macar o clipa ca secarea Bratesului s-a facut la comanda tovarasei Hannah Robinsohn Pauker, mai cunoscuta sub numele de revolutionar de profesie Ana Pauker, cu ajutorul tovarasului ministru de finante Laszlo Luka cunoscut sub numele de revolutionar Vasile Luca si sub indrumarea tovarasilor Gheorghe Apostol (fost ministru al agriculturii) si a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care alaturi de primii doi "baga spaima in burgheji" (slogan comunist din anii '50: "Ana, Luca si cu Dej, baga spaima in burgheji!").