Misterul anghilelor III

Pangea si deriva continentelor, dupa geology.com

Acum 225 milioane de ani tot uscatul actual era o masa compacta, un continent urias numit Pangea. Conform Teoriei lui Wegener privind deriva continentelor, datorita miscarii placilor tectonice, continentele s-au departat unele fata de altele, de exemplu America sa deplasat fata de Africa si Europa, iar Australia si Antarctica de asemeni au efectuat o deplasare fata de celelalte continente. Intre placile continentale noi formate a patruns Oceanul Planetar Primordial, formand oceanele actuale: Atlantic, Pacific, Indian, Arctic (Inghetat de nord). 
N.B. Oceanul Antarctic (Inghetat de Sud), asa cum este el definit de IHO (International Hydrographic Organization) nu este inca acceptat de toata lumea ca entitate separata.
Daca privim cu atentie schemele din fotografia de mai sus putem observa ca pe baze stiintifice solide, in special de geologie, s-a stabilit ca separarea s-a facut intai printr-o diviziune transversala in doua mase continentale: cea nordica Laurasia si cea sudica Gondwana. Intre cele doua supercontinente a patruns apa oceanului, formand oceanul numit Thetys, sau Marea Thetys. Asa ca fapt divers vreau sa va spun ca Marea Thetys era pozitionata cam prin zona tarii noastre, iar Marea Neagra, Marea Caspica si Mediterana sunt ramasite ale acestei mari promordiale.
Ulterior Laurasia s-a divizat in Eurasia si America de Nord, iar Gondwana s-a divizat in America de sud, Africa, Australia, Antarctica, Noua Guinee, Madagascar, Peninsula Arabia si subcontinentul India.
In Marea Sargaselor se aduna atat anghilele din America de Nord, cat si cele din Europa si Asia, (desi cele doua tipuri de anghile nu se imperecheaza intre ele), si ciclul ambelor anghile este similar: depunere de catre fiecare anghila a milioane de icre, din care vor iesi larve (leptocefali) care datorita numarului urias determina aparitia fenomenului de "mare ninsa" (snow sea) si care vor migra duse de curenti sute de zile spre coastele Europei si Asiei si respentiv Americii, fara ca vreo larva sa "incurce" drumul si sa ajunga pe alt continent (nu se prind anghile "americane in Europa si nici europene in America). In aceste conditii teoria mea este ca anghilele, existente deja ca specie separata si bine individualizata in timpul separarii Pangeei in supercontinente au avut un punct initial de depunere a icrelor, probabil intr-o varianta vestica a Marii Thetys, unde gaseau cele mai bune conditii pentru cresterea progeniturii: actuala Mare a Sargaselor. Pe masura ce continentele s-au deplasat unele fata de altele, a crescut distanta fata de locul de depunere a icrelor, asa ca pestii care faceau intai catva kilometri, au ajuns sa faca sute si apoi mii. In medie o anghila calatoreste 7-8000 de kilometri din fluviile europene in zona Bermudelor, iar larvele lor, peste 3000 de kilometri pana in Europa. Restul distantei il fac anghilele tinere, in special femelele, mascullii fiind capturati in numar mai mare la gurile fluviilor, in timp ce femelele sunt prinse la foarte mare distanta de mare, aproape de izvoarele raurilor.

Formarea megacontinentelor si a Marii Thetys (desen original)

Deplasarea continentelor si a locului de ponta la anghile (desen original)