Familia Corvides are la noi in tara 8 reprezentanti: corbul, gaita, cotofana, stancuta, cioara de semanatura, cioara griva, cioara neagra si alunarul. Detalii despre acesta lume fascinanta a corvidelor gasiti aici.
Rar vezi stancute pe faleza inferioara a Dunarii si cand le vezi sunt in trecere si sunt imediat alungate de ciorile grive, desi pasarile fac parte din aceiasi familie si sunt adesea confundate datorita culorii de profani. Spre deosebire de cioara griva care are colorate in gri corpul (torace, abdomen, prima parte a aripilor), restul corpului fiind negru, stancuta are colorat in gri doar un guler, testul penajului fiind negru. Stancutele sunt mai mici decat ciorile obisnuite. Colonii importante de stancute sunt in Gradina Publica, unde scorburile din plopii centenari genereaza o concurenta imobiliara acerba intre lilieci si stancute. Prudente si sperioase, stancutele invadeaza toamna orasul in cautare de nuci pe care similar ciorilor le dau drumul de sus pe trotuar pentru a fi calcate de oameni in picioare. Sursele de nuci sunt pomii fructiferi din curtile caselor apartinand fondului vechi de locuinte. Poti vedea zilnic in acesta perioada stancute in intersectia strazii Columb cu strada Brailei, unde pe o portiune de 200m sunt plantati nuci tineri care acum fructifica.
Cotofenele (Pica pica) sunt prezente de multi ani pe faleza inferioara unde de altfel si cuibaresc. In prezent exista 4 perechi de cotofane care-si impart teritoriul falezei: 4 pasari survoleaza zona trecere bac-scarile de la "Furculita", 4 pasari de la furculita spre restaurantul "Pescarul", (fara ca sa existe limite precise intre teritorii), iar atunci cand una din ele gaseste hrana le anunta si pe celelalte. Cotofenele cuibaresc in paduricea din spatele parcului de roleri, in aceiasi zona unde pe sol traieste caprioara, pe care pasarile o anunta din timp prin strigate de aparitia oricarui intrus. De departe sunt cele mai prudente pasari de pe malul Dunarii, chiar sa le fotografiezi este o problema ca se ascund si evita oamenii. Despre cotofene circula tot felul de povesti, cea mai interesanta este cea despre felul cum isi jelesc si isi ingroapa semenii (cotofenele-isi-jelesc-mortii).
Desi la toate cotofenele penajul este alb cu negru, exista subspecii la care penajun negrul este aproape albastru inchis, ca la acesta cotofana pe care am fotografiat-o in Spania la Barcelona (P. mauritanica). La fel ca si ciorile, daca sunt crescute de mici in captivitate cotofenele pot fi prieteni de nadejde (vezi aici).
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu