Fauna Falezei

Cioara Griva sau Corvus coron

In toti acesti ani "de semnat condica" de 2-3 ori pe zi pe faleza inferioara a Dunarii la Galati, am intalnit pe langa concetatenii mei cu 2 picioare si numeroase animale care si-au gasit refugiu aici si cu care uneori ne incrucisam pasii. Nu ma voi referi aici la cainii comunitari care formeaza o populatie distincta si nici la pisicile pofticioase care trec strada printre masini ca sa mearga sa vaneze la malul fluviului, sau sa capete vreun chitic de peste de la pescari. Voi trece in revista animalele salbatice care traiesc pe faleza, incepand cu mamiferele.
MAMIFERE. Cel mai mare animal de pe faleza este caprioara despre care am mai scris in luna ianuarie cand am si filmat-o. Are salasul in zona de deasupra fostei cofetarii unde desisul este mai mare si se poate piti usor intre tufe. Invizibila vara, poti s-o vezi doar toamna tarziu si iarna, cand printre vegetatia uscata trece agale si fara cel mai mic zgomot. Exemplarul de pe faleza este o caprioara (nu un caprior) si a ajuns aici acum doi-trei ani, probabil in iarna 2007-2008, venind dinspre Siret alungata de caini. Nu este deranjata in prezent de cainii de pe faleza, mult prea lenti pentru viteza pe care o dezvolta ea, rareori cate un terier sau alt caine de vanatoare care-i da de urma o mai deranjeaza si atunci dezvolta mijlocul ei de aparare cel mai eficient, fuga, pe potecile numai de ea stiute de pe pantele falezei. Iarna poti sa-i gasesti urmele in zapada de pe mal sau in glodul Dunarii lasate atunci cand merge sa se adape in zori.

Au existat mai multe intentii de a o captura, sau chiar de a-i aduce un partener, dar toate au ramas la stadiul de intentii.

Al doile mamifer salbatic ca marime de pe faleza este ariciul (Erinaceus concolor). Mai frecvent in urma cu cativa ani, in prezent ariciul a cam disparut din peisajul falezei atat datorita numeroaselor lucrari de pe faleza inferioara cat si datorita dorintei unora de a-l transforma in "pet". Cuiburi de arici exista in zona "Pescaru, atat pe faleza inferioara cat si pe cea superioara, de unde trec in gradinile din jurul blocurilor sau a institutiilor de pe faleza, putand fi observati noaptea traversand tacticos soseaua dupa un loc mai bun de hranire.

Sobolan cenusiu imbracat in blana bruna de culoarea frunzelor primavara devreme

 De departe mamiferul cel mai frecvent intalnit pe faleza este sobolanul cenusiu (Rattus norvegicus). Toate caminele de canalizare de pe faleza au colonii din acest animal care are galerii sapate pana la malul Dunarii de unde aduna toate resturile comestibile aduse de ape. Inundatiile din acest an le-au produs mari pagube si i-au silit sa se mute mai inspre uscat, dar populatiile s-au refacut complet si activitatea lor neintrerupta poate fi vazuta langa gurile de canalizare care deverseaza (inca) ape uzate in Dunare. 
Liliecii sunt destul de frecventi in serile de vara, nu atat de frecventi ca la Gradina publica, dar suficienti. Sunt 2 specii observabile, liliacul mic si liliacul mare.
PASARI. Multa vreme sobolanii erau hrana preferata a familiei de bufnite (Bubo bubo) de pe faleza care isi avea salasul in scorburile arborilor batrani din apropierea actualului parc de roleri. Le urmaream iarna dansul nuptial printre fasiile de ceata imprastiate de becurile de pe faleza. Faceau rotocoale mari, fara nici un zgomot si parea ca se arunca unul asupra celuilalt, dupa care se inaltau iar in ceata pentru a apare cateva zeci de metri mai departe. Faceau acest dans tacut si elegant de zeci de ori parca bucurandu-se de placerea zborului. In primavara scoteau 2 pui cenusii care nu-si aratau nasul din scorbura pana ce nu cresteau mari. In noptile de vara se auzea la scarile de la "francezi" un vaiet lugumbru si repetat al puilor care-si chemau parintii plecati la vanatoare peste Dunare in miristele de grau dobrogene. Vaetul inceta daca te apropiai de cuibul lor. Am stat intr-o seara zeci de minute ascuns printre tufe sub asaltul tantarilor ca sa pot sa le fac o fotografie. Din pacate anul urmator cei de la ADP au taiat tocmai in perioada clocirii copacii uscati si scorburosi si de doi ani nu mai avem bufnite pe faleza.
Cucuvelele sunt prezente de asemeni pe faleza Dunarii. Ani de zile o pereche de cucuvele a clocit in turla bisericii Precista, dar de cand biserica s-a modernizat si-au mutat cuibul. Probabil sunt acum gazduite de tuburile de beton crenelate care se gasesc pe mai multe zone ale falezei. In orice caz vaietul lor nocturn este inca prezent pe faleza dand fiori celor care-l aculta.
De multi ani exista printre tufele de pe pantele greu accesibile fazani (Phasianus colchicus). Le auzi tipatul ascutit cand te apropii prea mult de cuibul femelei. Daca ai ochiul ager poti vedea printre tufele de macies si salcioara spinarea pestrita si coada masculului. Femele perfect camuflate sunt greu de observat vara, dar usor de recunoscut iarna, fiind cea mai mare pasare care cloceste pe faleza. Personal cred ca sunt cel putin 2 cuiburi, unul in zona "furculitei" si altul in zona parcului de roleri, dar este posibil ca numarul cuiburilor sa fie mai mare.
Despre ciori, pasari cantatoare, pescarusii de pe Dunare si vizitatorii din timpul iernii in numerele urmatoare.