O teorie proprie despre traseul râului Buzău în antichitate.

În cartea a IV a a Istoriei sale, Herodot povesteşte despre expediţia regelui Darius în Sciţia. Cu această ocazie Herodot numeşte 5 afluenţi ai Dunării care sporesc apele ei:

1. Porata, Pyretus actualmente Prut
2. Tiarantus, actualmente Siret
3. Ararus probabil Buzaul, râu care se varsă însă în Siret, 
4. Naparis: Ialomiţa (a nu se confunda cu Nipru numit în antichitate Borysthenes)
5. Ordessus: Argeşul

Când am dezvoltat acest subiect aici  în urmă cu doi ani am afirmat (citez textual): "Ararus probabil Buzăul, râu care se varsă însă în Siret". Şi aveam creptate: Buzăul se varsă în Siret, în amonte de Galaţi, în dreptul localitaţii Vasile Alecsandri. Se varsă, dar acum! Este posibil ca Herodot să aibă dreptate şi în antichitate râul să se fi vărsat direct în Dunăre, iată de ce.
Recent mi-a căzut în mână o lucrare despre geomorfologia Văii Dunării între Brăila şi Pălăgeanca, elaborată la Universitatea din Bucureşti, în care sunt amintite şi traseele paleoalbiilor râurilor din zonă în antichitate. Astfel Dunărea curgea spre nord, pe la poala Munţilor Măcin, Siretul avea un traseu mai lung orientat spre est, iar Prutul scălda falezele de loess ale Galaţiului. Cu aceste noi cunoştinţe am trecut la vizualizarea acestor trasee antice pe hărţile din satelit, unde albiile străvechi se observă destul de bine, cum ar Google Earth. Ori în momentul în care am pus pe hârtie noile trasee, am constatat că dacă Siretul este mai lung şi orientat spre est, traseul Buzăului spre vărsare, aşa cum este el azi, ar fi prelung şi fără sens, apele dirijându-se mult mai uşor în Dunăre decât în Siret.
Să recapitulam: dacă azi Buzăul trece prin Scorţaru Nou, Pitulaţi, Sihleanu, Latinu şi se varsă în Siret la Voineşti, în antichitate albia lui vizibilă pe harţi şi pe fotografii din cosmos, urma traseul Sorţaru Nou, Găvani, Râmnicelu, Pietroiu, Baldovineşti, Brăila, varsându-se în Dunăre în aval de actuala localitate Smârdan, situaţie în care ultima porţiune din Braţul Măcin este constituită probabil pe vechea albie a Buzăului.

Albastru: Dunărea, Violet: Prutul, Roşu: Siretul, Galben: Buzăul

În ce priveşte etimologia cuvântului Siret din grecescul Tiarantus, după Vasile Pârvan în "Consideraţiuni asupra unor nume de râuri daco-scitice", (1923) numele ar fi de origine dacică: Sarant (repede), din sarmatul Caranţ, iar după alţi autori de origine latină Saratus (sărat). Internetul (Wikipedia) abundă însă şi de aiureli (Hierasus: "Sfăntul", Seret: "Dragul" în maghiară etc.)
Dacă concludem că Tiarantus este Siretul, atunci în ordinea lor Ararus ar trebui să fie Buzăul din latinescul Buseos, sau din grecul Buvalos, provenit din dacicul Movalos (V. Pârvan). 

Parcare la iarba verde.

Domnule patron de firmă de construcţii: la Baia Mare parcaţi la fel?

Are şi Maramureşul mârlanii lui.

Arta monumentală de pe faleza Dunării de la Galaţi

Motto: trecem zilnic pe lânga ele şi nu stim nimic despre ele şi despre autorii lor...

„Amfiteatru” sculptura în metal de Mihai Istudor.

Ansamblul modelat în oţel de Galaţi în anul 1977, are forma unei oglinzi parabolice curbate în toate cele trei planuri, frontal, transversal şi sagital, sprijinită pe coloane în formă arcuită, ca arcadele ogivale din palatele maure. Întreaga sculptură absoarbe energia solară prin imensa sa oglindă si o împărtăşeşte pamântului de sub ea şi tufelor de floarea miresei pe care parcă le îmbrăţişează.

De culoarea albastrului ceruleum, lucrarea contrastează în toate anotimpurile cu vegetaţia din parc si cu zăpada din timpul iernilor.

"Amfiteatru" în plină iarnă

În ce priveşte autorul Mihai Istudor este un sculptor monumentalist binecunoscut pentru lucrările sale de artă monumentală amplasate în mai multe oraşe din ţară. Materialul său preferat este piatra, dar a lucrat şi metal în Tabara de sculptura în metal de la Galaţi, iar în ultimii ani şi-a exprimat talentul şi prin lucrări de mai mici dimensiuni din bronz.

Sculptorul a fost unul dintre cei mai prezenţi autori de opere de artă în taberele de sculptura în piatră de la Măgura, Buzau, („Vatra”, „Spaţiu de joc între coloane”), Poiana cu Schit din Scinteia, Iaşi („Piatra de hotar”) şi altele.

Este autorul sculpturii „Papa Ioan Paul al II lea” şi al statuii lui Antim Ivireanu care urmează să se ridice în Bucureşti într-o mare intersecţie.

Să ne amintim că numele artistului s-a auzit şi cu ocazia inaugurării statuii lui Mazepa de la Galaţi, oficialitaţile româneşti ceruseră omologilor lor ucrainieni amplasarea unui bust al generalului Alexandru Averescu în satul său natal Babele, din raionul Izmail, fost teritoriu românesc anexat de sovietici prin Pactul Ribbentrop Molotov, în prezent aparţinînd de regiunea Odesa, Ucraina. Isteria naţionaliştilor ucrainieni care a ajuns pâna la a cataloga oraşul Galaţi ca fiind înfiinţat de ucrainienii veniţi din Galiţia-Volinia a făcut ca statuia lui Averescu lucrată de sculptorul Mihai Istudor, lucrare de o mare valoare artistică şi simbolică să nu mai fie amplasată, iar despre asta nu se mai aude nimic de ani buni nici la Bucureşti nici la Kiev.

Variaţiuni pe teme de albastru.

Un nou afluent al Dunării

Sursa noului izvor de pe faleza Dunării de la Galaţi

De aproape o săptămână a apărut un nou afluent al Dunării la Galaţi. Un izvor cu apă curată şi clorinată, provenit dintr-o ţeavă spartă de la parcul de role de pe faleză, se scurge voios la vale spre fluviul mamă, bucuros că a scăpat neobservat de autorităţi. Biciclişti, roleri, oameni care aleargă sau care-şi plimbă copiii şi câinii pe faleza sunt siliţi să strabată cursul acestei noi ape curgătoare late de câţiva metri. Cum afluentul curge pe bani publici va voi ţine la curent cu momentul in care cineva de la Primărie, ADP, gardieni publici, etc. va anunţa autoritatile si se va opri această risipă de bani publici.

Vrei sa te plimbi pe faleză musai trebuie sa te uzi!

Spre Dunăre se formeaza deja o mlaştină.

Pescuitori în ape tulburi..

La "furculiţe"

Până la Schengen

Navă de razboi olandeză pe Dunare. 

Zilele trecute mai să cred ca "războiul legumelor olandeze" a luat o alta forma când pe apele Dunării am văzut plutind o lebadă mare sub pavilion olandez. Nu cred că este una din navele de razboi pe care fostul S.N.G. le construieşte pentru olandezi, ci doar o nava aflată în vizita în apele fluviului. Cum n-am văzut nici-o ştire pe nicăieri despre eveniment, probabil că aveţi o imagine în exclusivitate "Valurile Dunarii".