O teorie proprie despre traseul râului Buzău în antichitate.

În cartea a IV a a Istoriei sale, Herodot povesteşte despre expediţia regelui Darius în Sciţia. Cu această ocazie Herodot numeşte 5 afluenţi ai Dunării care sporesc apele ei:

1. Porata, Pyretus actualmente Prut
2. Tiarantus, actualmente Siret
3. Ararus probabil Buzaul, râu care se varsă însă în Siret, 
4. Naparis: Ialomiţa (a nu se confunda cu Nipru numit în antichitate Borysthenes)
5. Ordessus: Argeşul

Când am dezvoltat acest subiect aici  în urmă cu doi ani am afirmat (citez textual): "Ararus probabil Buzăul, râu care se varsă însă în Siret". Şi aveam creptate: Buzăul se varsă în Siret, în amonte de Galaţi, în dreptul localitaţii Vasile Alecsandri. Se varsă, dar acum! Este posibil ca Herodot să aibă dreptate şi în antichitate râul să se fi vărsat direct în Dunăre, iată de ce.
Recent mi-a căzut în mână o lucrare despre geomorfologia Văii Dunării între Brăila şi Pălăgeanca, elaborată la Universitatea din Bucureşti, în care sunt amintite şi traseele paleoalbiilor râurilor din zonă în antichitate. Astfel Dunărea curgea spre nord, pe la poala Munţilor Măcin, Siretul avea un traseu mai lung orientat spre est, iar Prutul scălda falezele de loess ale Galaţiului. Cu aceste noi cunoştinţe am trecut la vizualizarea acestor trasee antice pe hărţile din satelit, unde albiile străvechi se observă destul de bine, cum ar Google Earth. Ori în momentul în care am pus pe hârtie noile trasee, am constatat că dacă Siretul este mai lung şi orientat spre est, traseul Buzăului spre vărsare, aşa cum este el azi, ar fi prelung şi fără sens, apele dirijându-se mult mai uşor în Dunăre decât în Siret.
Să recapitulam: dacă azi Buzăul trece prin Scorţaru Nou, Pitulaţi, Sihleanu, Latinu şi se varsă în Siret la Voineşti, în antichitate albia lui vizibilă pe harţi şi pe fotografii din cosmos, urma traseul Sorţaru Nou, Găvani, Râmnicelu, Pietroiu, Baldovineşti, Brăila, varsându-se în Dunăre în aval de actuala localitate Smârdan, situaţie în care ultima porţiune din Braţul Măcin este constituită probabil pe vechea albie a Buzăului.

Albastru: Dunărea, Violet: Prutul, Roşu: Siretul, Galben: Buzăul

În ce priveşte etimologia cuvântului Siret din grecescul Tiarantus, după Vasile Pârvan în "Consideraţiuni asupra unor nume de râuri daco-scitice", (1923) numele ar fi de origine dacică: Sarant (repede), din sarmatul Caranţ, iar după alţi autori de origine latină Saratus (sărat). Internetul (Wikipedia) abundă însă şi de aiureli (Hierasus: "Sfăntul", Seret: "Dragul" în maghiară etc.)
Dacă concludem că Tiarantus este Siretul, atunci în ordinea lor Ararus ar trebui să fie Buzăul din latinescul Buseos, sau din grecul Buvalos, provenit din dacicul Movalos (V. Pârvan). 

Controversa despre gurile Dunarii in antichitate. Podul lui Mandrocles.

Acelasi parinte a istoriei Herodot face referiri in "Istoria" despre varsarea Dunarii in Marea Neagra in mai multe capitole ale cartii sale. Prima precizare din Cartea a II a, paragraf 33:
"Istrul curge prin toata Europa inainte de a se varsa in final in Euxin, langa Istria, o colonie a milesienilor" (locuitori ai Miletului).
Aceasta precizare importanta privind pozitia gurilor fluviului in antichitate ar justifica si numele de Istria dat de greci in antichitate coloniei lor de la Marea Neagra. In Cartea a IV a, paragraful 47 Herodot scrie despre raurile din Scitia care erau navigabile pe oarecare distanta de la mare:
"Acestea sunt, Istrul, care are cinci guri, Tyras (Nistrul), Hypanis (Bug), Borysthenes (Niprul), Panticapes (Pripet sau Konskaia), Hypacrys (Sivas), Gerrhus (probabil o ramura a Niprului sau Molocinoe, sau Turunchuk) si Tanais (Donet)."
Iar in aceieasi Carte la paragraful 89:
" Darius dupa ce l-a rasplatit pe Mandrocles (grec samian, din Samos, care a construit pentru Darius un pod peste Bosfor) a trecut in Europa, ordonand in acelasi timp ionienilor sa intre in Pontul Euxin si sa navigheze la gurile Istrului. Acolo el a cerut sa se ridice un pod peste fluviu si sa astepte venirea lui. Ionienii, aeolienii si helespontienii au fost nationalitatile care i-au furnizat comanda vaselor sale. Deci flota a depasit insulele Cyneene, a ajuns la Istru si a urcat pe rau pana in punctul in care canalele lui se separa la distanta de doua zile de calatorie pe mare, la cotul suvoiului ".
Aici in amonte de separarea bratelor fluviului, acelasi Mandrocles va construi un pod peste Dunare pentru armata regelui Darius. Daca privim o harta a regiunii vom constata ca primul cot serios al Dunarii de la separarea bratelor sale principale este Cotul Pisicii, situat in aval de Galati, locul cel mai probabil de amplasare a unui pod avand in vedere configuratia albiei si a terenului in antichitate.

Putina Istorie dupa Herodot

In cartea a IV a a Istoriei sale, Herodot povesteste despre expeditia regelui Darius in Scitia. Numit cand "primul mare istoric al antichitatii", cand "primul mare mincinos al antichitatii", Herodot a lasat mostenire omenirii cateva detalii despre Dunare foarte interesante. Primul ar fi ca Istros curge continuu cu acelasi debit vara si iarna, spre deosebire de Nil, al carui debit variaza semnificativ. Herodot numeste 5 afluenti ai Dunarii care sporesc apele ei:

1. Porata, Pyretus actualmente Prut
2. Tiarantus, actualmente Siret
3. Ararus probabil Buzaul, rau care se varsa insa in Siret, ca de altfel si Barladul
4. Naparis: Ialomita (a nu se confunda cu Nipru numit in antichitate Borysthenes)
5. Ordessus: Argesul

Intrucat Herodot scrie ca Ararus, Naparis si Ordessus se afla intre celelalte doua, iar Tiarantus ar fi mai la vest, a fost asimilat de unii autori cu cu Tisa. Dar Tisa nu se gasea in Scitia, iar despre raurile care se varsau mai in amonte Herodot ne aminteste de Maris, care curgea din tara agatarsilor, Atlas, Auras si Tibisis (Timisul).
Totusi etimologia cuvantului Tiarantus dupa Vasile Parvan in "Consideratiuni asupra unor nume de rauri daco-scitice", (1923) ar fi de origine dacica: Sarant (repede), iar dupa alti autori latina Saratus (sarat). Daca concludem ca Tiarantus este Siretul, atunci in ordinea lor Ararus ar trebui sa fie Calmatuiul care se varsa in Dunare direct, in apropiere de Harsova, Buzaul fiind latinescul Buseos din grecul Buvalos provenit din dacicul Movalos (V. Parvan). Daca pentru Naparis si Ordessus nu exista dubii, sa vedem cu harta in fata ce rauri mai avem pana la Tibisis.
Atlas poste fi Alutus, adica Olt iar Auras in ordine Jiu, Cerna sau Caras.