Bordurile noastre admirabile şi sublime, dar care lipsesc cu desăvârşire.

Intersectia de la "Pastilă" unde apele pluviale
de pe străzile Coşbuc şi Cernat se scurg şi inundă spaţiul verde.
se observă cum apa meteorică a distrus spaţiul verde şi mai mulţi copaci.

Până nu a fost sistematizată, faleza Dunării de la Galaţi avea mai multe văi prin care se scurgeau în mod natural, gravitaţional, apele de ploaie şi cele provenite din topirea zăpezilor. Aceste văi se numeau vaduri şi cele mai cunoscute au fost: Vadul Bacalbaşa, Vadul Sacalelor, Vadul Râpei, Vadul Bondrea, Vadul Ţiglinei.

Prin taluzarea falezei aceste văi naturale săpate de torenţi au dispărut, dar apele meteorice nu ţin cont de acest lucru şi sub influenţa legilor fizicii se scurg pe unde găsesc tot spre fluviu. 

Ai crede că sistemul de canalizare poate face faţă oricărei ploi mai serioase, dar în realitate mare parte din canalizările stradale sunt colmatate, iar reţeaua lor întreruptă, fisurată, fapt ce conduce la tasarile şi alunecările de teren cu care se luptă astăzi populaţia oraşului.

Canalizare nefuncţională la trecerea de pietoni de la faleză.
O fi din cauza celor care au lucrat la trecerea de pietoni?

Dacă adaugăm la asta şi faptul că cea mai mare parte a terenurilor din cartiere sunt acum betonate, sau asfaltate, putem să înţelegem de ce o ploaie de vară torenţială, sau apa provenită din zăpada căzută în timpul unui viscol serios, nu poate fi absorbită de pământ şi ajunge în canalizările stradale, care sunt vai de mama lor.

O plimbare pe faleza de sus a Dunării (Bulevardul Marii Uniri), la Pastilă, (nume intrat în toponimia locală, deşi generaţia mai tânără îl cunoaşte mai ales ca Parc Viva), arată şi pentru un profan că apele pluviale de pe strada Prelungirea George Coşbuc, Alexandru Cernat (fost Căzărmii) şi cele din parte de sus a falezei se adună şi se scurg tocmai în zona cea mai afectata a străzii.

Apa meteorică de pe cele 3 străzi principale se scurge în zona colorată în galben si se infiltrează in taluzul falezei.
În violet: str. Al. Cernat, în roşu str. Coşbuc

Dacă la asta mai adăugam şi faptul că asfaltările efectuate an de an, covor peste covor, au ridicat nivelul carasabilului peste nivelul bordurilor şi că intervenţia firmelor de dezăpezire, cu utilaje primitive şi neadaptate zăpezii, au distrus parţial mai multe borduri în zonă, putem înţelege de ce spaţiul verde dintre trotuar şi stradă este complet distrus şi din bordura de lalele plantată de SADP în urmă cu un an s-a ales praful.

Lucrările de ridicare a denivelărilor pentru încetinirea vitezei pe faleza superioară de la Pastilă au înlocuit şi câteva borduri, dar imediat după trecerea de pietoni barajul format din borduri nu mai există, iar canalizarea arată ca în îmaginea de mai sus.

Bordurile sunt mai joase ca partea carosabilă şi apa balteşte în spaţiul verde.

Zone in care bordurile au fost "curăţate" cu lama plugurilor de zăpadă.

Lipsa borburilor a dus la degradarea spaţiului verde.

Stradă prinipală din Galaţiul Nou

Oricum, am avut un primar care schimba bordurile de granit cu unele din beton, acum avem un primar care le vopseşte. Probabil abia în viitor vom avea un primar (responsabil) care să înlocuiască bordurile care trebuiesc facute praf. Până atunci asistam la degradarea falezei cu aprobare de la primărie.

P.S. Mă întreb de ce admnistraţia locală nu rezolvă cu forţe locale şi bani puţini problema degradării falezei, reparând ţevile de apă, canalizarea, bordurile, astupând gropile şi plantând arbori pentru a fixa taluzul. Probabil nu-i rentabil pentru unii. Păi ce să-ţi iasă dintr-o reparare a canalizărilor dacă o face Apa-Canal S.A., o reparaţie de borduri dacă o face S.C. Construcţii şi Reparaţii, sau o plantare efectuată de S.A.D.P., sau de Ecosal? (am enumerat aici doar societăţile Consiliului Local Galaţi ).

Mai bine 1-2 sau chiar mai multe studii de fezabilitate (că doar n-a fost primar de Galaţi să nu studieze fezabilitatea consolidarii falezei în mandatul său) şi dă Doamne să se taseze mai mult, să putem achiziţiona o lucrare serioasă, de milioane de euro, de preferat de la clienţii de partid şi de stat Vega &Tancrad, tot ăia care şi-au plimbat basculante pe bulevardul falezei până s-a dus la vale şi au ridicat mamuţii de blocuri pe buza falezei care acum stă să cadă.

Bordurile noi montate lânga trecerea de pietoni ţin până în dreptul teiului. Mai departe apa de ploaie intre in spaţiul verde şi de aici în taluzul falezei. Remarcaţi în mijlocul intersecţiei amenajarea de arta monumentală formată din 2 closete ecologice. Vă recomand să treceţi pe partea opusă dacă nu doriţi să leşinati de mirosuri.

Faleza o ia la vale....

Zona cea mai afectată de tasare din dreptul parcului de la Viva.

            Încă de la întâlnirea de la Grădina Botanică cu reprezentanţii primăriei Galaţi şi societatea civilă au fost voci care au spus ca fenomenul de tasare de pe faleza Dunării de la Galaţi nu este aşa de grav, iar surpările şi gropile apărute în zonă nu se pot explica prin pierderile de apă din reţelele urbane, mai precis prin pierderile de apă din sistemul de irigaţii, pierderi pe care le prezentasem într-o prezentare P.P. cu imagini luate în multi ani pe faleză. Ori cei care pun la îndoială efectele devastatoare ale pierderilor de apă, sau care le minimalizează, fac parte din categoria celor care văd faleza din viteza maşinii. Eu vă propun o analiză în urma verificării pas cu pas a terenului în discuţie.

Să începem cu zonele cele mai expuse.

1. Tasarea trotuarului din vecinătatea monumentului „Poarta oraşului” se explica prin uriaşele pierderi de apă din conducta SADP Galaţi din anii 2012-2013, când dintr-o flanşă stricată s-au pierdut sute de tone de apă. În absenţa unui drenaj apa a intrat în terenul pantei şi astfel au apărut şi primele alunecări masive de teren din 2013, iar acum trotuarul s-a denivelat cu mai mult de jumătate de metru, este brăzdat de crăpături de 2-3 degete şi orice supliment de precipitaţii poate declanşa oricând prăbuşirea zonei. Să nu uităm că zona este Valea Abatorului şi prin construirea falezei traseul normal al apelor meteorice a fost întrerupt. Tot acolo exista şi „izvorul lui Bondrea” si faleziştii ştiu ca imediat lângă scările de lânga fostul parculeţ de căini, azi dispărut, apa se incăpăţâneaza şi astăzi să iasa din pământ. Din această cauză şi trotuarul de pe faleza inferioară este crăpat, întregul taluz deplasându-se în ultimii 2 ani cu câţiva centimetri spre apă. În zonă sunt si alte alunecări de teren mai vechi, iar mulţi arbori care n-au putut face faţă vântului din iarna asta s-au prăbuşit la pământ din cauza solului înmuiat în care erau înfipţi. Ce se întâmplă acum în mai multe zone de pe faleză cu arborii scoşi din rădăcini nu sunt urmările vreunui taifun, ci faptul că întreg solul este umed şi favorabil dezrădăcinării arborilor sub infuenţa vântului.

Crapături în asfalt de câţiva centimetri.

Denivelare de jumătate de metru, observabilă la nivelul gardului.

Geaba vii, geaba te duci, geaba rupi nişte papuci..., pâna la Viena

Primarul a plecat la Viena cu o agendă proprie care includea tunel pe sub Dunăre şi consolidarea falezei şi s-a întors cu alta, mai precis cu o nouă idee de paranghelie* de prăduit banul public. Citez din Marius Stan:
"Avem deocamdată un proiect în sensul acesta, un festival care să înlocuiască ce-a fost odată Festivalul de la Callatis, dar de o anvergură mult mai mare, cu partenerii noştri de pe zona Dunării. Vrem să facem o tradiţie din asta, în sezonul cald, undeva în luna august. Având în vedere că noi am luat de la Poliţia de Frontieră un ponton uriaş, vrem să putem accesa fonduri să transformăm acel ponton într-o scenă mobilă plutitoare, uriaşă, unde să putem organiza manifestări cultural-artistice. Sper să fie un proiect care să prindă. Sper să găsim şi finanţarea europeană, pentru că el înseamnă destul de mulţi bani, aproape un milion de euro. O manifestare pe durata a nouă zile, cu trupe din fiecare oraş riveran, iar acest lucru s-ar derula în fiecare oraş riveran, pe durata unui an”

                În tot acest timp rănile de pe faleză se tot înmulţesc şi au apărut pui de „gropzillă” şi în alte zone din oraş, cum este cea de la „Trei star”. Din păcate circulând numai la volanul maşinii personale, sau pe „locul mortului” din maşina primăriei, Marius Stan n-are cum să vadă plăgile produse de neglijenţa propriilor subordonaţi în infrastructura oraşului, sau bătaia de joc a lucrărilor efectuate de cei care au bulversat ani de zile municipiul în cadrul Programului ISPA. Impresia acestui primar, propulsat ca şi alţi politicieni mai celebri decât el pe fotolii administrative de nemulţumirea cetăţenească şi mai puţin de competenţele etalate, este că dacă mai face un studiu de fezabilitate de 1000000 € pentru faleză, (după ce în cursul anului trecut mai dăduse 347.000 ron pe un alt studiu care nu ne-a lămurit de fel), va putea să se spele pe mâini ca Pilat din Pont şi să spună că el a făcut tot posibilul, dar orașul n-a avut noroc.

Ori pe faleză, dar și în alte locuri din oraş nu se fac lucruri elementare: nu se asigură decolmatarea canalizărilor, nu se curăţă canevourile, nu se intervine asupra pierderilor din rețele decât atunci când se prăbuşeşte strada, iar lucrările care se fac în cadrul reabilitării infrastructurii sunt de slabă calitate şi generează noi probleme în cascadă.

Cu banii cheltuiţi pe oricare din parangheliile municipale din ultimii  doi ani de când Marius Stan este primar, se putea cumpara un robot de inspecţie a conductelor de apă pentru depistarea pierderilor, iar dacă primarul nu ştie vreun furnizor îi ofer eu câţiva. 
Alţii când se duc la Viena nu vin de acolo cu idei de noi chermeze pentru aplaudaci, ci cu programe cu finanţare europeană pentru depistarea pierderilor de apă şi protecţia mediului.

Abia curăţate de salariaţii Ecosal, canivourile sunt iar pline de apă.

Poate că domnul Marius Stan visează să se mai joace încă o dată de-a primarul și de aceea face ce face de când a ajuns pe scaunul lui Ghiță Vasiliu. Dar îl asigur încă de pe acum că va păți ca noul său coleg de partid, sau mă rog de alianță, Victor Ponta, în fața oricărui candidat care va veni cu idei de dezvoltare și emancipare a municipiului și nu cu prostituție electorala mascată sub fustele unor spectacole în care toată lumea câștigă, doar gălățenii pierd și timp și bani publici.


* paranghelie: din grecescul paranghelia: chef, distracție zgomotoasă

Pseudoartiștii de pe faleză

Am mai scris și altă dată despre pseudoartiștii care mâzgâlesc pereții clădirilor și cei ai structurilor momumentale de pe faleza Dunării de la Galați, dar se pare că fenomenul a scapat de tot de sub control. Dacă pentru o perioadă de timp moda scrisului declarațiilor de dragoste pe asfalt a făcut carieră, dovada fiind zecile de inscripții care mai de care mai ciudate (ex. "te iubesc LEX-ul meu"), mai nou unii își strigă amorul pe pereții de travertin ai scărilor de la "Pescaru'", cunoscut gălățenilor sub numele "La trepte".

O altă categorie de imagini pictate pe aceleași scări de cei care se cred artiști de grafitti sunt mâzgăliturile fără nici-o semnificație, fără mesaj coerent și fără bun gust dovedind limitele intelectuale ale acestor indivizi.

Oarecare notă discordantă față de ce avem mai sus fac mesajele cu caracter militant, cum ar fi cel de revoltă împotriva tendinței autorităților de a controla unele libertăți civice, sau dorința de a saluta ultimele rezultate ale campaniei justiției împotriva corupției.

Cum fenomenul pare a nu putea fi stăvilit de autoritățile locale care plătesc paznici (plătiți din bani publici) pe faleza inferioară a Dunării să ridice bariera cârciumarilor care au stabilimente pe malul fluviului și gardieni publici (plătiți din bani publici) să bea cafele pe terasele de pe promenadă el a cuprins și parterele blocurilor de pe faleză și presupun că vor fi îndepărtate tot de salariații Ecosal S.A. (plătiți din bani publici). Aferim primărie!

Relicve ale vechiului port de la Galaţi (repostare).

Relicve ale portului gălăţean din secolul XIX

Apele scăzute ale Dunării scot la lumină zilele astea fragmente din cheiul vechi al portului Galaţi din secolul XIX. Pe o porţiune situată între gura de canalizare de la "Valurile Dunării" şi până mai jos de debarcaderul "Vega" au ieşit la suprafaţă bârnele de stejar care formau cheiul de altadată. Pe structura desvelita de ape se observă mai mulţi stâlpi verticali care sunt fixaţi de grinzi orizontale prin şuruburi uriaşe. Interesant este faptul că deşi se află în apă de peste 100 de ani şuruburile şi piuliţele sunt perfect conservate deşi sunt din fier.
Construcţia din piatră care constituie acum digul de apărare dinspre Dunăre a început cu puţin înainte de 1965 prin nivelarea şi taluzarea râpilor care constituia malul Dunării la Galaţi. Imediat în apropierea bisericii Precista către vest se întindeau mai multe râpe săpate de apele pluviale în loes. Casele se întindeau de la râpă spre strada Brailei formând un labirint de străduţe întortocheate.

Pluta dunăreană la Galaţi

De două zile a acostat în portul de ambarcaţiuni o plută din trunchiuri de brad. Compusă din 60 de trunchiuri cu diametrul între 40-50 cm, legate între ele cu chingi, pluta are 18 metri lungime şi 8 metri lăţime si căntareşte peste 40 de tone. Cu un echipaj de 4 persoane, 3 nemţi şi un bulgar vorbitor de limbă română, pluta a plecat din Vidin  în luna iunie şi a navigat dusă de curenţii fluviului pănă la Galati, unde va face o pauză de 3 zile, luni urmând să plece spre Tulcea.
Împins de curiozitate astăzi am intrat în portul de ambarcaţiuni, mai ales că pe afişul prins în tufe pe faleza inferioară a Dunării scrie: "Vă aşteptam la bord".
Aşadar am pornit-o spre pasarela care duce spre portul de ambarcaţiuni, dar care era închisă cu cheia. Un paznic m-a informat că nu am acces, portul fiind proprietate privată. 
- Când s-a privatizat?
- De la început, de când s-a făcut.
- Păi nu s-a făcut cu banii de la UE? Şi cu banii noştri?
- Nu ştiu domnule, stiu că numai proprietarii de bărci au voie aici, dacă se fură ceva, eu răspund.
Îl conving că n-am venit să fur nimic, îi arat sacoşa cu câteva mici atenţii pentru cei de pe plută şi mă lasă să trec, ba chiar mă însoţeşte. Mai mult sunt surprins de faptul că vorbeşte binişor de bine engleza cu capitanul plutei, careia îi explica că i-am zis eu de afiş şi că acest lucru (vizitarea plutei) nu este permis fără acordul autorităţilor, iar dacă vrea să primescă vizitatori n-are decât să-şi lege pluta la mal, nu în portul de ambarcaţiuni.
Într-un târziu pleacă, convins că nu am intenţii rele şi trec peste balustradă şi intru pe plută. Mă întâmpină un bulgar solid, Svetoslav Velikov, care vorbeşte perfect româneşte, fiind din Kutovo şi căpitanul acestei expediţii, domnul Eisele Jurgen. Este din Karlsruhe oraş din landul Baden-Wurttemberg, în care din cele două râuri: Brigach şi Breg se formează Dunărea. Bun cunoscător al ţărilor riverane Dunarii prin funcţiile pe care le-a avut în admnistraţia ţării sale şi prin prietenii pe care îi are în diverse oraşe dunărene, Jurgen Eisele a construit aceasta plută în 2013, cănd a făcut cu ea prima expediţie pe sectorul Vidin-Calafat şi Olteniţa-Silistra. Domnia sa crede că Dunărea, fluviul european care uneşte 110 milioane de cetăţeni din 14 ţări trebuie redescoperită şi promovată. Iniţiativa "Pluta dunăreană" se doreşte a fi un mijloc de întâlnire al oamenilor şi al culturilor, de cunoaştere a ONG locale, de promovare a turismului, ecologiei şi prieteniei între oameni.
Călătoria este sponsorizată de diferite asociaţii şi societăţi, dar numărul mare al celor care au dorit să facă plimbări cu pluta, scurte calătorii, ba chiar câte o chermeză, i-a determinat pe proprietari să impună nişte taxe, care îi ajută să-şi acopere unele cheltuieli neprevăzute.
Mai multe relaţii pe pagina în limba română a plutei, sau pe pagina facebook: DanubeRaft.

Pluta dunăreana în portul de ambarcaţiuni din Galati

Jurgen Eisele.

Aspect de pe plută.

 

Aspect de pe plută.

Efectele devastatoare ale pierderilor de apă pe faleza superioara a Dunarii la Galaţi.

Detalii din fotografia din 6.06.2013

Sâmbătă dimineaţa la ora când îmi plimbam câinele printre maşinile de pe faleză care goneau pe faleza inferioara printre cei care faceau jogging, am văzut de departe cum angajatul de la Staţia de pompare S.A.D.P. de pe faleza inferioara „uda” vegetaţia în stilul lui caracteristic, adică deschizând larg un robinet şi lăsând jetul de apă se spele taluzul. M-am apropiat şi fiindcă a văzut că-mi pregătesc aparatul de fotografia a închis apa.

-         De ce lăsaţi apa să curgă la baza falezei?

-         Am udat copacii!

-         Nu ştiţi că se tasează terenul? Vreţi să vă vină dealul în cap?

-         Nu vine dom’le nici un deal!

-         Păi anul trecut n-a fost tocmai aici o alunecare de teren?

-         Ba da, da’ nu de la noi, de la golanii care au lăsat deschise robinetele de sus.

-         Păi apa asta pe care-o împrăştiaţi de fiecare data când goliţi instalaţia unde se duce?

-         Nu ştiu dom’le şi nu mă interesează.

-         Păi nu sunteţi de la Administraţia Domeniului Public?

-         Ba da şi ce-i cu asta?

-         De ce nu goliţi instalaţia dându-i drumul apei înapoi în Dunăre?

-         Hai dom’le du-te şi plimba cânele, sau fă un proiect şi dă-l la birouri la şefi sa facă ei ţevi de umplut Dunărea la loc!

Şi mi-a întors spatele intrând în cămăruţa lui din staţia de pompare.

Dar cu chestia cu robineţii deschişi minţea, iar eu am dovada că tocmai aceşti muncitori plătiţi din bani publici să ocrotesca mediul ambiant al oraşului atentează la el fără să clipească din prostie si din nesimţire.

Aveţi aici anexate fotografii din 6.06.2013, cănd pe faleza superioară din cauza unor defecţiuni la vanele conductei de alimentare, apa s-a scurs în taluzul falezei săptămâni în şir. Am fotografiat atunci şi ţevile cu apă şi pârâiaşul care se formase şi asfaltul care se lăsa în dreptul Parcului Viva. Mai mult de atât am anunţat mecanicul de la căsuţă, de scurgerea care era importanta având debit cel puţin cât un robinet de uz casnic şi care dura de multe zile. După un timp a fost schimbată o flanşă, dar urmările se văd şi astăzi şi sunt evidente pentru oricine. Faleza se dărâmă de atâta incompetenţă şi nesimţire a autorităţilor şi a serviciilor publice subordonate lor.

O adevărată cascadă porneşte de la dispozitivul montat pe conductă.

un mic pârâiaş cu efecte mari.

remarcaţi crapătura din asfalt

Unde ajunge toata aceasta apa? Evident în taluz.

Efectele înmuierii terenului: tasarea.