marți, 12 mai 2015

Din nou despre drenajul apelor pe faleza Dunării de la Galaţi

Tub din Premo distrus de prabuşirea digului de piatră.
Într-o prezentare pe care o găsiţi aici pe care am ţinut-o anul trecut la întâlnirea dintre societatea civilă şi administraţia publică locală, pe teme de reabilitare a falezei Dunării de la Galaţi, am insistat asupra refacerii sistemului de drenaj al apelor meteorice, foarte ingenios elaborat şi construit, dar în prezent distrus complet şi nefuncţional.
Pe scurt proiectantul amenajarii falezei s-a gândit acum 50 de ani la faptul că apa meteorică dacă nu este captată şi eliminată poate duce la tasarea terenului, umezirea lui şi alunecări de teren, aşa că a gândit un sistem de colectare şi drenaj a acestora în Dunăre. M-am gândit adesea în plimbarile mele prin crângul falezei din ultimii ani la ce au folosit zecile de cămine de vizitare situate în spaţiul verde aparent fără nici-o logică. Majoritatea din ele nu mai au capace metalice din fonta de foarte mult timp, multe din ele sunt doar gropi betonate foarte periculoase pentru cine se aventurează în zonă. Unele sunt pline de pământ, altele au folosit drept punct de colectare a gunoiului. Oricum nimeni nu ştie la ce au folosit, nici măcar actualii administratori ai falezei, salariaţii SADP.
Ce sunt aceste gropi de canalizare în mijlocul parcului? Cămine de vizitare si de decantare a apei meteorice (ploi şi zăpezi) adunate de pe taluzul falezei în şanţul betonat de la baza pantei, aşa numitul "canivou".
Apa scursă de pe versant ajungea în şanţ, vegetaţia era oprită de grătarul de beton, iar noroiul adus de apă ajungea în aceste cămine, sedimenta şi era evacuat manual, pentru ca apa să se scurgă mai departe în Dunăre prin tuburile de beton comprimat ("premo").
Situaţia canivoului de colectare a apei o cunoaşteţi: după prezentarea mea, la vreo lună, doi muncitori de la Ecosal s-au apucat de curăţat şanţul şi după vreo sută de saci de pământ scoşi a venit iarna şi s-au oprit. Curăţaseră aproape până la "Confluenţe", dar nu asiguraseră nici-o cale de drenaj apei, aşa că la un moment dat lucrau în apă, iar după ce s-au oprit toata munca lor a fost data peste cap de toaletarea de toamna a falezei şi apoi de ploi, aşa cum am mai scris aici.
Capatul canalizării pluviale de unde ar trebui începută verificarea traseelor.


Ce nu putusem fotografia anul trecut datorită apelor fluviului care erau crescute au fost canalele de scurgere a apei în fluviu. Cum astăzi apele sunt mai scăzute am identificat aproape 10 guri de scurgeri şi cerd ca de aici ar trebui să înceapă Primăria Galaţi prin societăţile sale subordonate să înceapă: să sape de-a lungul conductei, s-o scoată dacă este distrusă, sau s-o cureţe dacă este colmatată şi apoi în amonte de conductă să repare caminele de vizitare si golire şi şanţul canivou.
Asta ar trebui să facă Primăria!
Ori în loc să repare sistemul de drenaj care este principala cauză de degradare a falezei, administraţia locală sparge a 3-4 oară sute de mii de euro pe studii de fezabilitate. Să ne amintim: în 2000 primarul Dumitru Nicolae a comandat un studiu de fezabilitate, (dar în urma lui n-a mişcat un deget în ameliorarea situatiei de pe faleză), studiu ignorat de actualul primar Marius Stan, care în 2014 a dat 347.000 de lei pentru alt studiu, iar in 2015 mai are bugetaţi înca 100.000 pentru "completarea studiului". Aşadar în mai puţin de 5 ani primaria a cheltuit o jumătate de milion de lei pe studii de fezabilitate şi în afara unor planşe frumos colorate, prezentate pe "şestache" în aceeaşi zi când societate civilă, în speţă Asociaţia "Galaţi oraşul meu" provocase primaria la o dezbatere publica pe tema falezei, n-a facut nimic. Iar urmările se văd, crăpaturi, surpări, alunecari de teren şi ameninţarea unor evoluţii severe în caz de cutremur.
Digul de piatră s-a dărâmat
A venit apa si l-a luat...



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu